Politicienii români nu au anvergură și viziune, iar politica externă a României e lipsită de consistență, avertizează politologul Corneliu Bjola. Vestea proastă e, spune Bjola, că traversăm o perioadă de turbulențe, comparabilă cu cea din 1945 și 1989, iar pericolele sunt reale.
Imagine ilustrativă. FOTO: Unsplash
România se zbate în mediocritate, într-un moment în care nori negri se adună tot mai mult deasupra estului Europei, iar situația este incertă pe celălalt mal al Atlanticului. Într-o societate polarizată, cum este cea din România, politcienii reușesc de fiecare dată să-și convingă alegătorii că dețin toate soluțiile și sunt unicii depozitari ai adevărului, chiar și atunci când sunt subcalificați, iar politica externă a României nu poate fi decât una pe măsură.
Au trecut 17 ani de la ultimul succes pe plan extern
Două succese importante a obținut România, pe plan extern, după Revoluție: aderarea la NATO (2004) și UE (2007), însă de atunci bate pasul pe loc și adună eșecuri după eșecuri. Astfel, România a rămas, la fel ca Bulgaria, la periferia Europei civilizate și nu poate decât să spere că, la 17 ani după ce a fost admisă în Uniunea Europeană, va fi acceptată în Spațiul Schengen. În același timp, România așteaptă de 20 de ani, dar fără succes să fie admisă în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. La acest ultim capitol ne-au luat-o înainte țări ca Mexic, Columbia sau Costa Rica, care devenit parte a Organizației, în timp ce noi batem încă la porți care se deschid cu greu.
În lipsa unor realizări palpabile și a unei politici externe consistente, politicienii români, indiferent de culoarea politică, s-au dovedit experți în a-și ascunde incompetența sub preș, negând o realitate evidentă pentru orice observator neutru.
Astfel, o simplă comparație cu comparație cu Polonia, colega și principala aliată a României de pe flancul estic al NATO, ne arată unde ne aflăm în acest moment și cât de importanți suntem în ochii partenerilor. Totul într-un moment în care pericolul rusesc, după ani în care a fost dat uitării, dă frisoane europenilor.
Edificator este faptul că, în timp ce ultimii trei președinți ai Statelor Unite – Barack Obama, Donald Trump și Joe Biden au vizitat Varșovia, nici măcar unul dintre ei nu a ajuns în România. Acest lucru arată că, indiferent dacă în SUA s-au aflat la putere democrații sau republicanii, și indiferent cine a condus Polonia, relația dintre cele două țări se află la un nivel superior. În același timp, Polonia face parte din Triunghiul de la Weimar, organism prin care Varșovia a pus bazele unei colaborări speciale cu cele mai puternice țări din Uniunea Europeană, Franța și Germania. Evident, în tot acest timp România stă și privește, chiar dacă unii pași timizi au fost făcuți. Iar vina pentru lipsa de vizibilitate și de anvergură a României nu le aparține în niciun caz partenerilor americani sau celor din vestul Europei.
Vestea proastă este că nici perspectivele nu sunt deloc încurajatoare, mai cu seamă în contextul global din . Într-un interviu pentru „Adevărul”, politologul Corneliu Bjola, profesor de Științe Politice și Diplomație la Universitatea Oxford, remarcă faptul că foarte puțini dintre candidații pentru postul de președinte al României au cunoștințe elementare care să le permită să conducă, așa cum prevede Constituția României, politica externă a țării. Totul într-un moment în care din Statele Unite vin semnale contradictorii, după ce Donald Trump a câștigat alegerile.
„Mă tem că încă e destul de neclar ce va face Donald Trump. Pentru că în momentul de față sunt două chestii care fiecare încearcă să descifreze. Mai întâi, o lume întreagă încearcă să-și dea seama cât din retorica electorală a lui Trump se va transformă în politică. Și m-am uitat la liderii europeni, toți încearcă să înțeleagă, într-adevăr, ce urmează să se întâmple, care vor fi cu adevărat reperele. Avem câteva indicii, dar nu sunt foarte clare”, spune Bjola.
Situație ca în 1945 și 1989, politicieni mai slabi ca oricând
În același timp, profesorul român remarcă faptul că politicienii români, inclusiv cei care candidează pentru Cotroceni, sunt mai degrabă mediocri. El compară situația din prezent cu cea de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial și cu cea de la finele anilor 80, când regimurile comuniste din estul Europei începeau să se clatine și să se prăbușească.
Corneliu Bjola. FOTO: Arhivă Adevărul
„Mă tem ce va face viitorul președinte, dar nu numai pentru asta. Pentru că nici Guvernul României, și de asta mă tem, mă gândesc la guvernul de anul viitor, nu cred că se va ridica la înălțimea momentului. Din ce se vede în momentul de față, cu prim-ministrul Ciolacu, chiar și cu ceilalți candidați… Nu au o viziune clară privind situația externă. Cu mici excepții, ei nu au cunoștințe minime în ce privește relațiile internaționale. Iar cei care au astfel de cunoștințe, au alte probleme ce riscă să-i tragă înapoi. Asistăm la un moment complicat, un moment de schimbări extraordinare, comparabil cu 1989 și cu 1945, în care plăcile tectonice geopolitice se mișcă”, avertizează Bjola.
Încă o dată, politicienii români, indiferent de partidele din care fac parte, arată că sunt repetenți. Cu foarte mici excepții, desigur. Grav este, dezvăluie Corneliu Bjola, că nici măcar acum, într-un context atât de complicat, politicienii din România par autiști și nu au ochi pentru tot ceea ce se întâmplă la nivel global, dar și în Europa. Acest lucru arată o tulburătoare lipsă de viziune și arată egoismul elitelor, care se complace exclusiv în a discuta teme de politică internă, altfel importante, unele dintre ele, însă sunt deconectate de la tot ceea ce se întâmplă dincolo de granițe.
„Pericolul pândește, dar la București, în politica românească nu se discută despre acest lucru. Complicațiile la nivel global nu par vizibile de aici, parcă nimic nu se vede, nu există o viziune, mergem în siaj. Mergem în siajul creat de această turbulență pe care o vedem la Trump și nimeni nu face nimic”, avertizează Bjola.
Putem lua exemplul Poloniei
Chiar dacă lucrurile s-au complicat în ultimii ani, iar pericolul rusesc e real, România pare încremenită în timp. În schimb, alte țări au început să se mobilizeze. În această privință, România ar putea să ia exemplul Poloniei, care reușește să discute pe picior de egalitate cu „granzii” Germania, Franța și Marea Britanie și are proiecte vizibile pentru a-și asigura propria securitate și pentru a construi noi sisteme care să o ajute în acest sens. Și chiar dacă există anumite falii și o anumită neîncredere între țările din estul continentului și marile puteri din vest, politicienii de la Varșovia dau dovadă de o iscusință care pare că le lipsește românilor.
„Germania, Franța, Polonia, mi-aș dori și România, ar putea să creeze un nucleu de leadership care să țină lucrurile la un loc. În orice caz nu trebuie mers numai pe soluția Est-Vest. Asta ar fi o greșeală mare”, mai spune el.
Dacă Polonia, alături de Franța și Germania, a creat Triunghiul de la Weimar și a căpătat tot mai multă greutate, România privește mai mult de pe margine.
„Vedem acum că Triunghiul de la Weimar, o structură care a fost mult timp latentă, s-a activat recent. Ar fi de dorit să facem și noi parte, alături de francezi, germani și polonezi. Pentru că pe nucleul ăsta care există deja, ar menține această unitate Est-Vest. Rămâne să vedem cum vor evolua relațiile… Vestea bună e că și Marea Britanie își dorește să se implice, dă semnale foarte puternice. Am remarcat și declarația primului ministru britanic, care a spus că va continua să sprijine Ucraina, că nimic nu s-a schimbat, cu alegerea lui Trump. Dar, evident, toți știm că Europa are o capacitate mai mică decât SUA, și din cauză că industria sa de apărare încă e departe de ceea ce ar trebui să fie”, punctează Bjola.
Există și alte exemple, pe lângă Triunghiul de la Weimar, care arată că România fie contează prea puțin, fie nu contează deloc, mai spune Corneliu Bjola.
„Ca să dau un alt exemplu apropo de acest Triunghi de la Weimar, vorbi de o inițiativă care a plecat anul trecut cu Germania, cu Franța, cu Polonia, la care s-a aliat și Marea Britanie, de curând. Prin această inițiativă se dorește să se creeze rachete de rază lungă de acțiune. Se vorbește foarte mult la rachetele americane. Europenii aveau o acele Storm Shadow, plus o variantă de rachete franțuzești, iar acum s-au pus bazele unui program consistent. Deci cine participă: Franța, Marea Britanie s-a alăturat și ea, Germania și Polonia. Cine nu face parte din acest proiect? România!”, mai arată expertul.
Toate aceste lucruri arată că România, alături de Bulgaria, nu reușesc să se conecteze suficient și să fie integrate în aceste proiecte comune, e concluzia profesorului Corneliu Bjola.
„În continuare, sudul Europei nu este foarte bine integrat, iar asta este o problemă serioasă. Sud-estul Europei nu este integrat, cred că, din lipsă de atenție și lipsă de viziune a politicienilor de aici. În niciun caz nu pentru că, vestul nu vrea România integrată. Problema e că trebuie să știi să fii mai activ, mai proactiv și să urmezi toate aceste fluxuri pe care se formează. Alt exemplu: în partea de nord, balticii au două voci importante în Comisia Europeană. România și, în sfârșit, Bulgaria, într-o anumită măsură, nu sunt suficient de bine conectate și asta trebuie rapid conectate”, continuă Bjola.
Tratatul cu Marea Britanie, o rază de speranță
Există însă și un element încurajator și un bun exemplu că România poate mai mult decât a făcut până acum. Un prim pas important spre o viitoare integrare în planurile aliaților a fost făcut de puțin timp, la Londra, unde premierul României, Marcel Ciolacu, și cel al Marii Britanii, Keir Starmer, au semnat un tratat de apărare care vizează și consolidarea sprijinului pentru Ucraina. Corneliu Bjola crede că ar putea fi unii dintre primii pași spre o politică mai activă pe plan extern.
„E un pas bun, pentru că poate contribui la prevenirea unei falii est-vest, dacă angajamentul SUA se diluează. Nu am văzut însă acordul. Se vorbește în articol de înființarea unui comitet Marea Britanie – România de coordonare a ajutorului destinat Ucrainei și de joint training. Asta ar reprezenta o formalizare la ceva care avea loc deja”, spune Bjola.
Următorul pas ar fi, conchide Corneliu Bjola, ca România să-și consolideze relațiile bilaterale bune și foarte bune cu statele importante, dar în același timp să devină parte a unor alianțe și a unor structuri mai complexe.
„Sperăm ca relația să devină mult mai robustă, mai ales pe Marea Neagră, unde ar fi bine fie coordonată multilateral. Aici ar fi bine să atragem alături de România și Marea Britanie, Franța, Germania și Polonia. Bilateralismele sunt bune ca pași intemediari spre construcții multilaterală, nu ca substitut”, încheie Corneliu Bjola.