Pe parcursul a doar câteva zile, administrația președintelui american Joe Biden și Rusia au întreprins acțiuni separate – dar semnificative – menite să influențeze rezultatul războiului din Ucraina, cu două luni înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, se arată într-o analiză BBC.
Rusia a lansat o nouă rachetă balistică asupra orașului Dnipro FOTO PROFIMEDIA
Sentimentul prevalent este că Moscova își maximizează câștigurile și că Biden își abandonează liniile roșii înainte ca Trump să treacă la punerea în fapt a promisiunii de a pune capăt războiului în 24 de ore.
Ucraina a acționat deja, în urma deciziei lui Biden de a permite Kievului să lanseze în premieră rachete Atacms cu rază lungă de acțiune în adâncimea teritoriului rusesc. În timp ce Kievul se luptă să-și păstreze teritoriul din est, Biden a promis că va trimite și mine antipersonal ca parte a unei noi asistențe militare în valoare de aproape 300 de milioane de dolari.
Faptul care l-a determinat pe Biden să se răzgândească pare să fi fost sosirea a mii de soldați nord-coreeni pe linia frontului, situație pe care SUA o percep drept o „escaladare masivă”.
De partea cealaltă președintele rus Vladimir Putin a crescut și mai mult tensiunea prin slăbirea condițiilor de utilizare a armelor nucleare ale Rusiei. Această decizie „elimină efectiv” posibilitatea înfrângerii pe câmpul de luptă, susține Moscova.
Vladimir Putin încearcă să dea impresia că este în avantaj
Un comentator rus a sugerat că Putin ar putea vedea situația actuală ca pe un moment „intermediar” care îi dă sentimentul că are avantajul în Ucraina.
La începutul acestei săptămâni, Rusia a lansat cel mai mare atac aerian asupra Ucrainei în aproape trei luni. Pe fondul temerilor unei lovituri mai ample miercuri, mai multe ambasade occidentale și-au închis porțile.
„Totul este conectat”, spune Mihailo Samus, șeful New Geopolitics Research Network din Ucraina, susținând că Rusia a stocat sute de rachete Iskander și Kinjal vreme de săptămâni astfel încât să poată efectua lovituri și astfel să trimită un mesaj psihologic înainte de transferul puterii la Washington.
Capitala Ucrainei, Kiev, a fost cruțată miercuri, dar mesajul a fost transmis.
„Totul este despre pregătirea unei poziții puternice pentru discuțiile cu Trump, pentru a înțelege că Rusia nu va face compromisuri și totul depinde de [președintele ucrainean Volodimir] Zelenski”.
„Este clar că este un efort de a-și maximiza poziția înainte de sosirea lui Trump”, este de aceeași opinie Jade McGlynn, de la departamentul de studii de război de la King’s College din Londra. Ea este însă sceptică că un acord cu Putin ar fi posibil – și că scopul suprem al acestuia este de a subjuga vecinul sud-vestic al Rusiei.
Ucraina a marcat marți 1.000 de zile de la invazia pe scară largă a Rusiei, forțele ruse desfășurând atacuri neîncetate într-o încercare de a cuceri hub-uri cheie din estul Ucrainei.
Starea de spirit la Moscova pare să fie că este doar o chestiune de timp până când Ucraina va cădea în mâinile sale, spune Tatiana Stanovaia de la Carnegie Russia Eurasia Center.
Impactul asupra unui potențial acord de pace mediat de Donald Trump
Din ianuarie, însă, Putin va trebui să ia în considerare alți factori, spune ea: „Va trebui să înfrunte faptul că Trump este acum responsabil pentru situație. Dacă Putin escaladează, poate înrăutăți șansele unui acord. Va trebui să fie mai flexibil, mai deschis la diferite opțiuni.”
Administrația Biden a anunțat o nouă asistență militară pentru Ucraina, care include muniție, rachete și drone, precum și mine terestre antipersonal.
Decizia liderului american de a permite Kievului să lanseze rachete cu rază lungă de acțiune Atacms pe teritoriu rusesc a avut scopul de a ajuta Kievul, dar a fost resimțită și de anturajul lui Trump.
Deși Trump nu a spus nimic până acum, alegerea sa pentru postul de consilier pentru securitate națională, și anume Mike Waltz, a vorbit despre „încă un pas pe scara escaladării și nimeni nu știe unde se îndreaptă acest lucru”.
Nu a mers la fel de departe ca unii membri din echipa Trump. Donald Trump Jr s-a plâns că Biden încearcă să „declanșeze cel de-al treilea război mondial” înainte ca tatăl său să se poată întoarce la Casa Albă.
„Există un singur președinte odată”, a comentat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.
Unii republicani au susținut decizia lui Biden, deși Sen Lindsay Graham a spus că ar fi trebuit să facă asta „pentru a ajuta Ucraina, or el face jocuri politice”.
Cât de credibilă e amenințarea Rusiei
Pe de altă parte, reacția Rusiei e posibil sau nu să fie o amenințare goală.
Conform doctrinei sale nucleare revizuite, Moscova va putea acum să folosească arme nucleare împotriva țărilor non-nucleare care sunt susținute de puteri nucleare și în condițiile în care ar fi supusă unui atac aerian „masiv”.
Alexander Iermakov de la Consiliul rus pentru afaceri internaționale apreciază că schimbarea nu este atât un manual operațional pentru utilizarea armelor nucleare, cât „în primul rând slujește ca o declarație pentru potențialii adversari, subliniind scenariile în care astfel de măsuri ar putea fi luate în considerare”.
În opinia Tatianei Stanovai, nu este vorba atât despre faptul că Putin ar dori să declanșeze cel de-al Treilea Război Mondial, ci el „are convingerea că trebuie să sperie elitele occidentale pentru a le arăta că se joacă cu focul”.
În altă ordine de idei, nu putem decât să facem presupuneri în privința a ce se va întâmpla în ianuarie, după inaugurarea lui Trump.
Poziția lui Volodimir Zelenski
Surse din interiorul Kremlinului au început deja să informeze cu privire la cererile lor minimale față de orice inițiativă a lui Trump de a pune capăt războiului, iar Volodimir Zelenski la rândul său a început să-și exprime clar poziția.
Întrebat într-un interviu la televiziunea americană ce s-ar întâmpla cu Ucraina dacă Washingtonul ar reduce ajutorul militar, el a fost tranșant: „Dacă îl vor tăia, cred că vom pierde. Desigur, în orice caz, vom rămâne și vom lupta. Avem producție, dar nu este suficientă pentru a prevala.”
Putin insistă că Ucraina va trebui să rămână neutră drept condiție pentru relații funcționale, chiar dacă acum face parte din constituția Ucrainei să adere atât la NATO, cât și la Uniunea Europeană.
Potrivit unei relatări a agenției Reuters, care a citat oficiali ruși, Putin ar putea fi deschis să se retragă din porțiuni relativ mici de teritoriu, dar nu e dispus la concesii majore.
Zelenski însuși a prezentat marți „planul de reziliență” în 10 puncte parlamentului, iar un mesaj sfidător s-a delimitat în Rada Supremă.
„Pesemne că Ucraina va trebui să supraviețuiască cuiva la Moscova pentru a-și atinge toate obiectivele… pentru a restabili integritatea deplină a Ucrainei”.
Pentru ucraineni însă, această așteptare ar putea dura ani de zile, spune Mihailo Samus, însă ucrainenii nu ar consimți niciodată să abandoneze Crimeea sau orice alt teritoriu sub ocupație rusă.
Cel mult, Zelenski ar fi dispus să semneze un acord de încetare a focului fără angajamente, crede el. Orice altceva ar duce la un conflict intern, deoarece mulți ar vedea asta ca pe o trădare.
Înaintea oricăror discuții, Mikola Bielieskov, de la Institutul Național pentru Studii Strategice din Kiev, e de părere că cheia ar fi să fie împidicată orice străpungere majoră a Rusiei în est.
„Pentru noi este necesar doar să localizăm avansurile [rusești]… folosind Atacms, mine terestre antipersonal sau orice altceva. Pentru că dacă rușii vor avea succes, vor încerca să dicteze termenii”.
Vorbind pentru BBC din Harkov, Jade McGlynn a spus că puțini ucraineni cred că Trump va fi capabil să formuleze un acord de pace durabil.
Orice fel de înțelegere care ar lăsa Ucraina într-o poziție mult mai proastă ar duce la haos politic, a spus ea.
„Europa trebuie să facă un pas înainte”, a spus ea, „și în cele din urmă știm că scandinavii, statele baltice și Polonia nu sunt de ajuns”.