Cazul arestării lui Horațiu Potra și punerii sale, marți, sub control judiciar a ajuns și în presa internațională. Financial Times scrie că „Mercenarii de tip Wagner pun la cale tulburări în România” și remarcă asemănări între Potra și Prigojin.
Horatiu Potra și Evgheni Prigojin FOTO Inquam Photos + Facebook
Autoritățile au deschis o anchetă împotriva liderului grupului armat, Horațiu Potra, personajul care se află în spatele gărzilor de corp ale lui Călin Georgescu, pentru „deținere ilegală de arme și muniții și incitare publică”, iar cei 20 de asociați ai săi sunt, de asemenea, suspectați de aceste infracțiuni, notează prestigioasa publicație britanică.
Financial Times relatează că Georgescu a negat inițial că îl cunoaște pe Potra, iar luni, când a fost confruntat cu fotografii care îi arătau împreună, a declarat că nu își putea „aminti cu precizie” când l-a văzut ultima dată pe Potra și a spus că a fost la ferma Jbara Horses, pentru a lua lecții de echitație și pentru a filma un clip.
„Eu am încredere doar în oamenii mei care servesc în Legiunea Străină. Dar domnul Potra nu este apropiat de mine”, a spus Georgescu, într-o declarației preluată de publicația străină, care notează și că politicianul de extremă dreapta își chemase susținătorii să i se alăture duminică în semn de protest față de anularea alegerilor prezidențiale.
„Seamănă izbitor cu defunctul lider al grupării ruse Wagner, Evgheni Prigojin”
Despre Horațiu Potra, arestat în drum spre Capitală unde se îndrepta ca „să voteze”, Financial Times scrie:
„Paramilitarul bărbierit – care seamănă izbitor cu defunctul lider al grupării ruse Wagner, Evgheni Prigojin – fusese membru al Legiunii Străine Franceze și contractor militar în Republica Democrată Congo. Contingentul român din RDC este supranumit „Romeos”, potrivit altor contractori militari prezenți în țară”.
Publicația britanică mai notează că Potra a fost eliberat din arestul preventiv marți, după ce autoritățile au percheziționat proprietățile sale și au găsit peste două milioane de euro în numerar, în diverse valute, că nu are voie să participe la nicio adunare publică și că trebuie să poarte o brățară electronică.
Oamenii legii au găsit în mașina sa arme de foc, machete, săbii, o dronă profesională și mai mult de 20 000 de euro în numerar, care „ar fi fost destinate să fie folosite pentru a incita unele persoane să comită infracțiuni în timpul unor adunări publice neautorizate și pentru a le recompensa”.
Avocata sa, Christiana Mondea, a declarat pentru FT că Potra tocmai aterizase în România după ce lucrase în Congo, luase o mașină și plecase spre București pentru a-și vedea copiii mici.
După o perioadă petrecută în Legiunea Străină Franceză, Potra a lucrat ca gardă de corp pentru lideri precum emirul Qatarului, apoi a înființat un contractor militar privat numit Asociația RALF.
Sursa citată mai scrie că Potra și oamenii săi au fost activi în Republica Centrafricană, unde rămășițe ale grupului Wagner al lui Prigojin se află și în prezent. Potra a negat orice asociere cu războinicul rus sau cu luptătorii săi și a declarat că, în 2016 și 2017, a antrenat garda prezidențială din Bangui, Wagner sosind mai târziu, notează ziarul britanic.
FT amintește că Potra a vorbit despre perioada petrecută în RCA la începutul acestui an într-un videoclip postat pe Facebook:
„Unii oameni fac legătura și spun că am fost pe statul de plată al lui Wagner. Nu am nicio legătură. Nu am întâlnit niciodată pe nimeni din mișcarea Wagner”.
Operațiune românescă: 900 de soldați
În ultimii doi ani, Potra a operat în estul RDC prin intermediul unei companii locale numite Congo Protection, în sprijinul forțelor armate congoleze în lupta lor împotriva rebelilor susținuți de Rwanda.
Operațiunea românească a implicat, la apogeul său de anul trecut, 900 de soldați, au declarat experții ONU, iar cei mai mulți dintre ei sunt și acum acolo, scrie FT.
„Suntem aici pentru a ne antrena”, a declarat unul dintre ei pentru ziarul britanic, la începutul acestui an.
Oamenii lui Potra au fost, de asemenea, desfășurați pentru a securiza aeroporturile din Goma și Bukavu, furnizând „întăriri substanțiale” forțelor armate congoleze, mai notează sursa citată.
Financial Times mai scrie că, potrivit ONU, în urmă cu un an, oamenii lui Potra „și-au intensificat sprijinul strategic și tactic” pentru contraofensiva armatei congoleze împotriva rebelilor M23 și a armatei rwandeze, deși Kigali nu recunoaște implicarea în conflict. Cei din „Romeos” au respins, de asemenea, rebelii, atunci când aceștia au atacat un oraș în care românii conduc o tabără de antrenament, au declarat ONU și alți contractori militari care operează în Kivu de Nord. Dar doi dintre agenții lui Potra au fost uciși de lunetiști în februarie, într-un moment în care luptele s-au intensificat în jurul orașului Goma.
Potra are de unde să recruteze mercenari
Publicația britanică mai notează că Potra are de unde să recruteze mercenari, menționând că, în perioada în care România a aderat la UE, în 2007, românii erau al doilea contingent ca mărime din Legiunea Străină, după francezi, potrivit lui Bogdan Gârbovan, președintele asociației veteranilor Legiunii din România.