Preşedintele Ucrainei recunoaşte că forţele ţării sale nu mai pot recupera zonele ocupate de Rusia. El spune că doar presiunea internaţională îl poate aduce pe Putin la negocieri.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski/ FOTO:EPA/EFE
Deşi Constituţia ucraineană interzice renunţarea la teritorii, iar Kievul nu va recunoaşte niciodată dominaţia rusă, Zelenski admite realitatea de pe teren: „De facto, aceste teritorii sunt acum controlate de ruşi. Nu avem puterea de a le recupera”.
Declaraţiile vin la mai puţin de o lună după ce preşedintele ucrainean a sugerat la Sky News o posibilă soluţie: un acord de încetare a focului ar putea fi posibil dacă teritoriul controlat în prezent de Ucraina ar fi plasat sub protecţia NATO. Această mişcare ar permite apoi negocierea diplomatică pentru recuperarea zonelor ocupate.
Ucraina nu îngheța războiul
Președintele Volodimir Zelenski a declarat, în timpul unei conversații online cu cititorii ziarului francez Le Parisien, că Ucraina nu este pregătită să capituleze în fața Rusiei sau să accepte o înghețare a războiului. În același timp, el a menționat că președintele ales al SUA, Donald Trump, caută să găsească o soluție la conflict cât mai curând posibil.
El a subliniat că Ucraina luptă pentru suveranitatea sa de mulți ani și nu va renunța la independența sa din cauza unor decizii politice externe.
„Trump știe despre dorința mea de a nu mă grăbi în detrimentul Ucrainei. Țara luptă de mult timp pentru suveranitatea sa. Indiferent de câți președinți sau prim-miniștri încearcă să declare sfârșitul războiului, nu ne vom preda sau nu vom renunța la independența noastră. Pericolul este să spunem: vom îngheța războiul și vom negocia cu rușii”, a declarat Zelenski, comentând rezultatul discuțiilor sale cu Trump la Paris.
Liderul de la Kiev a recunoscut că Trump dorește cu adevărat să acționeze rapid pentru a rezolva războiul, dar în prezent nu are acces la toate datele necesare.
„Trump nu se află încă la Casa Albă, deci nu are acces la toate informațiile – servicii secrete, Pentagon, canale diplomatice etc. Când va avea un astfel de acces, vom putea vorbi la același nivel, având aceeași cantitate de informații”, a explicat Zelenski.
Șeful statului și-a exprimat speranța că schimbările din administrația SUA odată cu venirea lui Trump vor contribui la consolidarea sprijinului pentru Ucraina.
„Ne-am dori să vedem un sprijin mai puternic pentru Ucraina din partea Statelor Unite. Echipele noastre lucrează deja cu echipele președintelui Trump. Vom construi relații cu noua administrație – aceasta este prioritatea noastră”, a adăugat el.
Zelenski a menționat că Statele Unite rămân partenerul-cheie al Ucrainei în război, dar a subliniat importanța sprijinului din partea Europei. Președintele a menționat, de asemenea, că Statele Unite au o influență semnificativă asupra dictatorului rus Vladimir Putin, ceea ce ar putea fi un factor decisiv în încheierea războiului.
Donald Trump s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski și cu președintele francez Emmanuel Macron la Paris pe 7 decembrie. După întâlnire, președintele ales al SUA a declarat că Rusia și Ucraina ar trebui să înceteze imediat focul și să înceapă negocierile. Potrivit acestuia, îl cunoaște „bine” pe dictatorul rus Vladimir Putin și „este rândul lui să acționeze”. În replică, Zelenski a emis o declarație în care afirmă că, în primul rând, ar trebui să fie vorba despre garanții efective de pace, deoarece „războiul nu poate fi încheiat cu o bucată de hârtie și câteva semnături”.
În acelaşi timp, sprijinul occidental continuă să sosească. Ministrul britanic al apărării, John Healey, a anunţat la Kiev un nou pachet de ajutor militar în valoare de 225 de milioane de lire sterline, care include drone şi muniţie. Marea Britanie promite să îşi intensifice rolul de lider în sprijinul pentru Ucraina pe parcursul anului 2025, notează Sky News.
Kremlinul, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, susţine că războiul va continua până când obiectivele lui Putin vor fi atinse, fie prin mijloace militare, fie prin negocieri. Moscova acuză partea ucraineană că refuză orice dialog.
Şeful NATO, Mark Rutte, îşi exprimă frustrarea faţă de speculaţiile publice despre negocieri, considerând că acestea servesc intereselor lui Putin. El subliniază că prioritatea actuală este consolidarea poziţiei Ucrainei prin sprijin militar, în special pentru apărarea aeriană, astfel încât să poată negocia din poziţie de forţă atunci când va veni momentul.
NATO preia de la SUA coordonarea ajutorului militar acordat Kievului
NATO a preluat coordonarea ajutorului militar occidental pentru Ucraina de la Statele Unite, aşa cum era planificat, a declarat marţi o sursă Reuters, într-o mişcare considerată ca având scopul de a proteja mecanismul de sprijin împotriva preşedintelui ales Donald Trump, sceptic faţă de NATO.
Măsura, care intervine după o întârziere de mai multe luni, conferă NATO un rol mai direct în războiul împotriva invaziei Rusiei, fără a angaja propriile forţe.
Cu toate acestea, diplomaţii recunosc că predarea către NATO ar putea avea un efect limitat, având în vedere că SUA, sub conducerea lui Trump, ar putea încă să provoace un eşec major Ucrainei prin reducerea sprijinului său, deoarece este puterea dominantă a alianţei şi furnizează majoritatea armelor Kievului.
Trump, care îşi va prelua mandatul în ianuarie, a declarat că doreşte să pună capăt rapid războiului din Ucraina, dar nu a precizat cum intenţionează să facă acest lucru. El a criticat mult timp amploarea ajutorului financiar şi militar al SUA pentru Ucraina.
Cartierul general al noii misiuni NATO în Ucraina, denumită NATO Security Assistance and Training for Ukraine (NSATU), este situat la Clay Barracks, o bază americană din oraşul german Wiesbaden.
O persoană familiarizată cu această chestiune a declarat pentru Reuters că misiunea este acum pe deplin operaţională. Nu a fost dat publicităţii niciun motiv pentru întârzieri.
În trecut, grupul Ramstein condus de SUA, o coaliţie ad hoc formată din aproximativ 50 de naţiuni, numită după o bază aeriană americană din Germania unde s-a întâlnit prima dată, a coordonat livrările militare occidentale către Kiev.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat săptămâna trecută într-un interviu acordat Reuters că, după summitul NATO de la Washington, alianţa şi-a asumat într-o mai mare măsură responsabilitatea pentru hub-ul din Jasionka, Polonia – principalul nod de tranzit pentru ajutorul extern destinat Ucrainei.
”Ucraina nu va intra în NATO” şi ”va pierde o treime din teritoriu”, anunţă premierul slovac prorus Robert Fico
Ucraina nu va fi invitată niciodată să adere la NATO, iar Rusia nu-şi va retrage niciodată trupele din Peninsula Crimeea anexată şi din alte părţi ocupate ale Ucrainei, a declarat miercuri în Comisia Parlamentară a Afacerilor Europene premierul populist slovac Robert Fico, relatează Euronews.
”Ucraina nu va fi invitată să intre în NATO. Ea va pierde o treime din teritoriu. Forţe militare străine vor fi prezente în ea. Este probabil rezultatul conflictului nebun care se desfăşoară în Ucraina de trei ani. Însă o dată, respect faptul că este vorba o încălcare a dreptului internaţional din partea Rusiei, însă Occidentul a împins Ucraina într-o situaţie proastă. Aceasta este poziţia mea, pe care nimeni nu o poate schimba”, a declarat el.
Robert Fico a recunoscut că Rusia a încălcat dreptul internţaional prin faptul că a invadat Ucraina, însă a acuzat Occidentul de faptul că a împins Ucraina ”într-o situaţie proastă”.
El a făcut aceste declaraţii înainte de a se duce la un summit al Uniunii Europene (UE), în ziua în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu secretarul general al NATO Mark Rutte şi cu lideri europeni la Bruxelles, în vederea discutării unei consolidări a Ucrainei împotriva forţelor ruse,
Aceste declaraţii nu sunt însă o surpriză.
Robert Fico declara în octombrie că nu va permite Ucrainei să devină un stat membru al NATO atât timp cât va fi premier.
”Voi cere legiuitorilor aflaţi sub controlul meu în calitate de preşedinte al Partidului Smer (la putere) să nu accepte nicodată ca Ucraina să intre în NATO”, declarar el într-un interviu acordat postului slovac de televiziune STVR.
Robert Fico – cunoscut prin poziţia sa prorusă şi criticarea sancţiunilor impuse Rusiei, inclusiv vizând Lukoil – a fost reales premier în 2023. El ba decis să pună capăt ajutorului slovac al Ucrainei.
”Considerăm că ajutarea Ucrainei numai cu ajutor umanitar şi civil şi nu vom mai furniza armament Ucrainei”, anunţa el.
În opinia sa, ”o oprire imediată a operaţiunilor militare este cea mai bună soluţie pentru Ucraina. UE ar trebui să treacă de la statutul de furnizor de armament la cel de artizan al păcii”.
Ucraina consideră că aderarea sa la NATO este singura ”garanţie adevărată” a securităţii sale.
Miniştrii de Externe din statele membre NATO aşteaptă întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă pentru a la o decizie în acest sens.