Economia ucraineană în ansamblu s-a reinventat pentru a face față realităților din timpul războiului. Ea rămâne cu un sfert mai mică decât în 2021. Cu toate acestea, pentru prima dată din 2022, când a început invazia totală, este mai sănătoasă decât cea a inamicului în ceea ce privește unii indicatori-cheie, scrie The Economist.
„Banca Națională a Ucrainei prognozează o creștere a PIB de 4% în 2024 și de 4,3% în 2025. Moneda este stabilă, iar ratele dobânzilor de 13,5% rămân aproape de minimul ultimelor 30 de luni. Spre deosebire de Rusia, unde dobânzile vor trebui să ajungă în curând la 23% pentru a opri declinul rublei, băncile par vulnerabile, iar PIB-ul ar trebui să crească cu doar 0,5-1,5% în 2025. Dar Ucraina se confruntă cu vânturi puternice: un război în escaladare, epuizarea resurselor interne și Donald Trump”, notează jurnaliștii.
Publicația subliniază că istoria economică a Ucrainei din 2022 încoace a avut trei etape.
„În prima etapă, pe fondul luptelor feroce, țara a încercat să stingă incendiile. A fost introdusă legea marțială, iar 14 milioane de oameni și-au părăsit casele. Rusia a blocat porturile de la Marea Neagră, suspendând exporturile ucrainene. Acțiunile băncii centrale au fost subordonate obiectivelor militare. În prima jumătate a anului 2022, aceasta a finanțat jumătate din deficitul de stat. A introdus controale stricte ale capitalului și a inundat băncile cu lichidități. Inflația a crescut vertiginos, iar PIB-ul a scăzut cu o treime”, se arată în articol.
A doua etapă, spun jurnaliștii, a început după ce Ucraina a respins ofensiva Rusiei în sudul țării, la mijlocul anului 2022. Pe măsură ce încrederea a crescut, PIB-ul s-a stabilizat. Un acord intermediat de ONU a permis Ucrainei să exporte din nou cereale. Banca centrală a revenit la lupta împotriva inflației. La începutul anului 2023, Ucraina a semnat un pachet cu FMI; banca centrală a încetat să mai monetizeze deficitul bugetar. Rezervele valutare s-au refăcut datorită ajutorului. Controalele de capital au fost relaxate.
Provocări
„Revenirea stabilității macroeconomice a permis guvernului și companiilor să își pregătească operațiunile pentru război. Una dintre priorități a fost protejarea activelor de producție de rachetele rusești. Au fost construite parcuri industriale în regiunile vestice mai sigure. Întreprinderile au investit în străinătate pentru a-și proteja veniturile de război. De asemenea, expatriații au primit venituri din străinătate: anul trecut, fiecare a zecea companie nouă din Polonia a fost înființată de un ucrainean”, scrie The Economist.
O altă provocare pentru țara noastră a fost realocarea resurselor pentru a răspunde nevoilor conflictului prelungit. Cheltuielile publice au crescut de peste două ori și reprezintă acum două treimi din PIB, față de 41 % în 2021; numai apărarea și securitatea reprezintă aproape 30 % din PIB. Unele companii de stat au fost supuse unor revizuiri majore. Naftogaz, campioana țării la producția de hidrocarburi, a numit în 2023 un consiliu de supraveghere care a inclus directori independenți de la blue chips-urile europene. În 2022, compania a suferit pierderi de 79 de miliarde de UAH (2,4 miliarde de dolari), dar în prima jumătate a anului 2024 a înregistrat un profit de 24 de miliarde de UAH datorită creșterii producției de gaze și investițiilor în energia verde.
„Firmele private și-au schimbat, de asemenea, poziția. După ce Mariupol, un port-cheie la Marea Azov, a fost distrus în primăvara anului 2022, antreprenorul Vitali Lopușanski a creat UADamage, o companie de inteligență artificială care analizează imaginile din satelit pentru a crea hărți interactive care arată toate clădirile, drumurile și podurile distruse. De atunci, a cartografiat mai mult de 200 de orașe. De asemenea, antrenează drone pentru a detecta minele și controlează roboții de la sol pentru a le dezactiva”, se arată în articol.
În opinia experților, ultima parte a fost menită să mențină intrările de valută forte. În iulie 2023, Rusia a refuzat să prelungească acordul privind cerealele. Ca răspuns, Ucraina și-a deschis propriul coridor maritim, securizându-l cu o campanie remarcabilă de descurajare maritimă cu ajutorul dronelor și rachetelor. Acest lucru i-a permis să reia transporturile nu numai de cereale, ci și de metale și minerale, al doilea cel mai mare export al său.
Aceste măsuri, împreună cu asistența occidentală, au împiedicat Rusia să priveze Ucraina de resursele și moralul de care are nevoie pentru a-și continua lupta. Acum începe a treia etapă, în timpul căreia economia țării se confruntă cu cele mai mari amenințări: o lipsă severă de energie, oameni și bani.
Mai bine pregătită pentru a absorbi șocuri
Partea plină a paharului este că țara a devenit mai bine pregătită pentru a absorbi astfel de șocuri. În decembrie, Ucraina și-a mărit capacitatea de a importa energie electrică din UE cu aproape un sfert, la 2,1 GW. Mulți producători de alimente transformă deșeurile din operațiunile lor în biogaz, pe care îl folosesc la fața locului. Mulți agricultori au, de asemenea, generatoare diesel. Întreprinderile mijlocii au adesea centrale pe gaz natural, pe care le combină uneori cu energia eoliană și solară. Companiile industriale utilizează toate acestea împreună cu importurile pentru a evita pene de curent catastrofale.
Potrivit lui Andri Pisni, guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei, deficitul mediu de energie electrică al țării va scădea la 6% din cererea totală în 2025 și la 3% în 2026, datorită strategiilor de supraviețuire și reparațiilor în curs. Marii consumatori s-au plâns de creșterile multiple ale prețurilor la electricitate de la începutul războiului, chiar și atunci când nu este penurie. Timofi Milovanov de la Kyiv School of Economics consideră că problemele legate de electricitate ar putea reduce creșterea PIB-ului anul viitor cu un punct procentual.
Deficit de forță de muncă
„A doua problemă – și cea mai dureroasă – este deficitul de forță de muncă. Din 2022, mobilizarea, migrația și războiul au redus forța de muncă cu mai mult de o cincime, la 13 milioane de persoane. Cererea de forță de muncă este ridicată: numărul locurilor de muncă vacante a ajuns la 65 000 pe săptămână, față de 7 000 în primele săptămâni ale războiului, dar există doar 1,3 cereri pe loc de muncă vacant în medie, față de două în 2021. Salariile sunt în creștere. Lupta privind mobilizarea continuă între ministerele economiei și apărării: unde să găsim echilibrul corect pentru viitorul țării. Conducerea civilă a Ucrainei a respins până acum cererile maximaliste ale liderilor militari în detrimentul liniei frontului”, spun analiștii.
„Nu există soluții simple. În acest moment, chiar și industriile care sunt considerate critice pot proteja doar jumătate dintre angajații lor din prima linie. Este dificil să angajezi mult mai multe femei: sunt aproape la fel de multe care au migrat în străinătate pe cât sunt bărbații care sunt pe front sau s-au întors de acolo incapabili să lucreze”, a declarat Hlib Vișlinski de la Centrul pentru Strategie Economică, un grup de reflecție cu sediul la Kiev.
Banii sunt puțini
Faptul că banii sunt puțini este o a treia problemă. Fermele și întreprinderile mici se luptă să obțină suficiente împrumuturi pentru a-și finanța operațiunile. Finanțarea cheltuielilor de capital pe termen lung este aproape imposibilă. Creșterea rapidă a costurilor de afaceri a afectat profiturile. Companiile care se ocupă de clienții interni suportă, de asemenea, o parte din costuri, ceea ce duce la creșterea inflației. Exportatorii care concurează pe piețele globale nu au această opțiune.
Mauro Longobardo, care conduce filiala locală a ArcelorMittal, spune că a cheltuit 1 miliard de dolari în numerar de la începutul războiului – doar pentru a-și menține instalațiile în funcțiune. Jumătate din oțelăriile sale nu funcționează.
Conform previziunilor, în 2025 deficitul bugetar va fi de aproximativ 20% din PIB. În principiu, aproape întregul deficit – 38 de miliarde de dolari – va fi finanțat din surse externe. În iunie, G7 a convenit să ofere Ucrainei un pachet de datorii în valoare de 50 de miliarde de dolari, care va fi rambursat cu dobânda obținută din activele suverane rusești în valoare de 260 de miliarde de euro (273 de miliarde de dolari) înghețate în Occident. Angajamentul Americii față de acest acord nu poate fi luat de bun.
Rezerve valutare semnificativ
„Ucraina va fi probabil capabilă să supraviețuiască fără fonduri americane în 2025. Împreună cu tranșa de 18 miliarde euro pe care UE a fost de acord să o furnizeze în cadrul programului anterior, contribuțiile din partea altor membri ai G7 vor umple golul lăsat de Unchiul Sam”, afirmă Dimitar Bogov de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
„Ucraina are, de asemenea, rezerve valutare semnificative. Se estimează că acestea vor crește la 43 de miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2024 – cinci luni de importuri. Cu toate acestea, dacă America se retrage din program, Ucraina s-ar putea afla într-o situație disperată în 2026. Guvernele UE, lipsite de bani și slabe din punct de vedere politic, ar putea întâmpina dificultăți în a achita o altă factură mare. Iar capacitatea Ucrainei de a colecta mai multe taxe pe plan intern este limitată: o propunere de majorare a taxelor cu 4-5% din PIB a fost retrasă în această vară în urma unei opoziții puternice”, se mai arată în articol.
Progresele înregistrate în îndeplinirea obligațiilor față de FMI și UE reprezintă o garanție a faptului că bugetul de stat al Ucrainei va primi finanțare externă la timp și în întregime.