Schema prin care statul pierde sume URIAȘE în domeniul petrolier. „Băieții deștepți” împing firmele românești către FALIMENT

Începând cu 1 ianuarie 2025, orice firmă care lucrează în domeniul comerțului cu produse energetice (GPL, păcură, benzină, motorină) are obligația să achite la bugetul de stat un impozit suplimentar reprezentând un procent de 0,5% din cifra de afaceri. Totul sună frumos, la prima vedere, și pare o prevedere legală aplicabilă pentru toți jucători din domeniu. Din păcate, lucrurile nu stau chiar așa, iar perspectivele sunt dramatice. Prin omiterea unor precizări clare în lege, unii jucători din piață sunt favorizați în dauna societăților cu capital românesc.

Gândul prezintă informații de ultimă oră, în exclusivitate, care arată că unii sunt mai egali decât alții, în acest domeniu, și nu vor plăti impozitul suplimentar.

În astfel de condiții, statul român pierde – anual – sute de milioane de lei!

• Deși pare incredibil, societățile care nu sunt înregistrate fiscal în România sunt exceptate de la plata acestui impozit.
• Desfășoară aceeași activitate, obțin venituri de ordinul miliardelor din vânzarea de carburanți depozitați pe teritoriul României, și totuși nu plătesc și nu vor plati niciun leu impozit suplimentar.
• În condițiile în care gaura la bugetul de stat este una imensă, orice om de bună credință se întreabă de ce să exceptezi unii jucători din piață de la plata acestui impozit?
• Răspunsul este șocant. Pentru că sunt firme străine nerezidente. Și aceste firme nu sunt înregistrate fiscal în România.

Societățile românești sunt mai slabe? Au administratori nepregătiți din punct de vedere profesional? De ce  nu se înregistrează fiscal în altă țară?  De ce plătesc impozit suplimentar dacă pot atât de ușor să evite plata acestuia, așa cum o fac firmele străine nerezidente?

Pentru a înțelege foarte clar cum se desfășoară aceasta activitate și pentru a analiza dacă firmele străine nerezidente trebuie sau nu trebuie să plătească acest impozit, Gândul prezintă, punctual, modul în care se desfășoară această activitate în urma căreia bugetul de stat ar trebui să câștige, nu să piardă sume uriașe.

În același timp, firmele românești de pe piața produselor energetice – care ar trebui să fie competitive într-un „joc” corect –  primesc o „lovitură sub centură” și riscă să intre în faliment mai devreme sau mai târziu.

Firmele romanești datorează impozitul suplimentar, iar firmele străine nerezidente, nu

Atât firmele străine, neînregistrate fiscal în România, cât și cele românești, cumpără de pe bursă sau de la rafinăriile din toată lumea produse energetice (GPL, păcură, benzină, motorină), le transportă pe mare și, în final, ajung în zona liberă a portului Constanța.

• Și firmele românești și cele străine plătesc pentru prestarea de servicii, de depozitare, tranzvazare și/sau amestec, aceleași taxe.
• De aici, atât firmele străine, cât și cele românești vând aceste produse firmelor din România, angrosiști de produse energetice (GPL, păcură, benzină, motorină) sau consumatorilor finali, după caz.

În ambele cazuri, ambele tipuri de societăți obțin venituri din vânzarea de produse energetice (GPL, păcură, benzină, motorină). De aici încolo apare, însă, problema. Firmele romanești datorează impozitul suplimentar, iar firmele străine nerezidente, nu. Și, de parcă nu ar fi de ajuns, mai există un paradox: atât firmele străine, cât și cele romanești, vând o parte din produsele depozitate în terminalele din portul Constanța, către Ucraina, Moldova sau către alte state învecinate.

• Firmele românești datorează impozit suplimentar și pentru veniturile obținute din aceste vânzări, deși produsele nu sunt vândute pe teritoriul României.
• Firmele străine neînregistrate fiscal în România nu plătesc acest impozit.

În primul rând, aceste firme nu sunt înregistrate fiscal în România și – în al doilea rând – nu vând pe teritoriul României. Vând în Ucraina, Moldova sau alte state. În niciun caz pe teritoriul României. Pe de altă parte, firmele românești, fiind înregistrate fiscal în România, sunt obligate prin lege să plătească!

„Băieții deștepți” câștigă sume uriașe din comerțul cu produse energetice

În urma reanalizării cantităților de produse energetice (GPL, păcură, benzină, motorină) intrate  prin terminalele din zona liberă a portului Constanța, cantități comercializate de către firmele neînregistrate fiscal pe teritoriul țării, a reieșit – potrivit informațiilor obținute de Gândul în exclusivitate – că impozitul suplimentar depășește suma de 200 de milioane de lei.

Aceasta suma rezultă prin aplicarea unui procent de 0,5% din cifra de afaceri aferentă vânzărilor de produse energetice (GPL, păcură, benzină, motorină) comercializate pe teritoriul României din terminalele din zona liberă a portului Constanța.

Legea 290/2023 prevedea, până la 01.01.2025, că acest impozit este datorat de societățile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane lei. Dar, cum era de așteptat și legiuitorul nu a prevăzut, „băieții deștepți” din domeniu și-au fragmentat activitatea, înființând 3 sau 4 societăți, astfel încât cifra de afaceri să fie sub plafonul de 50 de milioane lei.

Nu este ingenios – cum ar spune chiar „băieții deștepți” -, ci chiar josnic. „Băieții deștepți” jonglează cu plata acestui impozit suplimentar, unul care, la prima vedere, este foarte mic. Cât poate să însemne 0,5%?

• Așa mic cum este, totuși, firmele corecte au plătit sume de ordinul a zeci de milioane de euro. Altele nu au plătit nimic.
• Firmele străine neinregistrate fiscal pe teritoriul României nu au plătit niciun leu.

Cei care nu au plătit impozitul au avut avantajul unui preț de vânzare mai mic în comparație cu cei care au plătit. Iar acest avantaj s-a materializat prin vânzarea unor cantități mult mai mari de produse energetice (GPL, păcură, benzină, motorină) și, implicit, obținerea unor profituri mult mai mari.

Diferența de preț nu s-a reflectat în vânzarea pe piața cu amănuntul, respectiv în stațiile de carburanți. Prețul cu amănuntul a fost aproximativ egal la toți jucătorii de pe piață, singura diferență regăsindu-se în buzunarele celor care nu au achitat impozitul. Și, paradoxal, totul este perfect legal, fară încălcarea legislației din România.

Guvernul a exclus pragul de 50 milioane de lei, dar o categorie de jucători din piață a fost „scăpată”

La finalul anului 2024, Guvernul României și-a dat seama că unii operatori economici sunt favorizați și, pentru a elimina această discriminare, a amendat legea și a exclus pragul de 50 de milioane de lei, obligând toți jucătorii din acest domeniu să plătească acest impozit suplimentar.

Numai că și de data aceasta a fost „scăpată” o categorie de jucători. Și este vorba chiar despre firmele străine neînregistrate fiscal în România, care comercializează pe teritoriul României produsele energetice (GPL, păcură, benzină, motorină) depozitate în terminalele din portul Constanța.

• Terminalele din portul Constanța sunt, totuși, pe teritoriul României, nu sunt pe teritoriul Bulgariei, Ucrainei sau Moldovei.
• Terminalele din portul Constanța sunt, firește, în zona economică a României. Acolo se desfășoară activități economice, se vând și se cumpără produse energetice (GPL, păcură, benzină, motorină) și se obține profit.

Concluzia este uluitoare. Există discriminare între firmele românești și firmele străine nerezidente care desfășoară activități economice în terminalele din portul Constanța.

Și firmele românești și cele străine vând produse energetice (GPL, păcură, benzină, motorină) din aceeași locație, ambele obțin venituri din vânzarea aceluiași tip de produs și, totuși, doar firmele românești plătesc impozit suplimentar pentru vânzările de produse energetice.

Este mai avantajat statul român dacă nu elimină această discriminare? Cu siguranță nu. De fapt, dacă nu o face, nu face altceva decât să oblige firmele românești să se înregistreze fiscal pe teritoriul altui stat și, pentru activitatea desfășurată în terminalele din portul Constanța să figureze ca o firmă străină neînregistrată fiscal în România.  

Dezavantajate din start, firmele românești nu pot fi competitive pe piața produselor energetice

Trebuie precizat că orice impozit sau taxă datorată bugetului de stat se regăsește în prețul de vânzare al unui produs.

În cazul în care o firmă nu plătește o taxă sau un impozit, obține un avantaj din punct de vedere al prețului final de vânzare cu amănuntul. Având un preț de vânzare mai mic, automat va vinde cantități mult mai mari decât firmele care au un preț în care sunt incluse toate impozitele.

Pentru a putea face față acestei concurențe neloiale, firmele care plătesc toate impozitele și taxele sunt obligate să scadă prețul de vânzare la nivelul prețului practicat de cei care nu plătesc toate impozitele și să obțină un profit mai mic decât dacă ar fi existat aceleași condiții pentru toți jucătorii din piață.

La prima vedere, scăderea de preț poate părea un lucru bun, dar nu același lucru se poate spune și despre veniturile încasate la bugetul de stat.

• Obținând un profit mai mic, această firmă va plati un impozit pe profit mai mic și, implicit, un impozit pe dividende mai mic.
• În final, firma plătitoare de impozite ajunge în situația de a nu mai obține profit și, în cele din urmă, se va închide.

Vom asista la falimentarea firmelor românești

Același lucru este valabil și în cazul firmelor care își desfășoară activitatea în domeniul produselor energetice (GPL, păcură, benzină, motorină), care comercializează aceste produse pe teritoriul României, din  terminalele din portul Constanța.

Firmele străine neînregistrate fiscal pe teritoriul României – și care nu plătesc impozit suplimentar pentru vânzările de produse energetice – au din start un avantaj în fața firmelor românești, respectiv un preț mai mic cu valoarea impozitului suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri.

În comerț, cel care oferă cel mai mic preț vinde și obține profit. Vinde, obține profit, numai că statului român nu-i plătește absolut nimic. Aceasta este realitatea dură care face ca statul român să piardă sume uriașe.

Legislația din România nu reglementează clar cum ar trebui să se înregistreze fiscal o firmă nerezidentă care vinde pe teritoriul României produse energetice (GPL, păcură, benzină, motorină), astfel încât să plătească impozit suplimentar ca și o firmă românească.

Pentru ca totul să fie cât mai clar, e ca și cum i-ai cere unui săritor cu prăjina să sară mai mult decât concurentul său, dar utilizând o prăjină cu 30 de cm mai mică. Oricât de bun ar fi, nu are nicio șansă să reușească. Sau să ceri unei echipe de fotbal să joace cu o singură gheată în picioare și să învingă echipa adversă.

Același lucru se întâmplă și în cazul firmelor românești.

Nu-i poți cere unei firme românești să plătească un impozit în plus și, în același timp, să fie competitivă pe piață. Dacă nu vor fi luate urgent măsuri, astfel încât să existe o concurența loială și să achite aceleași impozite toate firmele care comercializează produse energetice (GPL, păcură, benzină, motorină) din terminalele din portul Constanța, vom asista  neputincioși la falimentarea firmelor românești.

Și, dacă statului român nu-i pasa cătuși de puțin dacă o firma românească dă faliment sau nu, ar trebui totuși să se gândească de două ori.

O dată pentru că nu va mai încasa impozitul suplimentar care a creat tot acest haos – impozitul pe profit,  impozitul pe dividende și TVA -, iar a doua oară să se gândească la contribuțiile și impozitele aferente salariilor plătite de acea societate și, ulterior, la cheltuielile cu șomajul care vor fi suportate tot de bugetul de stat.

Lovitură sub centură primite de firmele românești

Tabloul general este unul sumbru. Firmele românești care își desfășoară activitatea în domeniul produselor energetice (GPL, păcură, benzină, motorină) și care comercializează aceste produse pe teritoriul României, din terminalele din portul Constanța, plătesc impozitul suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri, iar firmele străine nerezidente care desfășoară același tip de activitate, în aceiași locație și vând exact aceleași produse, nu plătesc acest impozit.

Mai grav este că aceste firme străine nerezidente nu plătesc niciun impozit. Nu plătesc nici impozit pe profit, nici impozit pe dividende și – întrucât nu au angajați – nu plătesc nici contribuții și nici impozite pe salarii.

Regulile economiei de piață sunt simple. Cine este competitiv pe piață rezista, cine nu rezistă va muri mai devreme sau mai târziu. Cine are prețuri mai mici vinde mai mult, cine nu are prețuri competitive, nu vinde. Acestea sunt regulile economiei capitaliste de când lumea și nu le poate schimba nimeni. Este corect să fie așa, pentru că, în acest fel, toată lumea are de câștigat. Ce nu este însă corect este că aceste reguli să nu fie la fel pentru toată lumea.

Nu este corect ca regulile să se schimbe în timpul jocului și unii să beneficieze de un avantaj, iar alții nu. Dar Ordonanța de modificare a Legii nr. 290/2023 tocmai asta face. Schimbă regulile. Mai precis, impune un impozit suplimentar tuturor firmelor românești care comercializează produse energetice (GPL, păcură, benzină, motorină) pe teritoriul României, din terminalele din portul Constanța, în condițiile în care firmele străine nerezidente, care desfășoară aceiași activitate cu aceleași produse, nu au obligația de a achita acest impozit suplimentar.

• Consecința imediată este aceea că firmele românești vor avea un preț de vânzare al produselor energetice (GPL, păcură, benzină, motorină) mai mare cu exact valoarea impozitului suplimentar.
• De ce? Pentru că intervin regulile economiei de piață, iar prețul produsului este esențial. Firmele străine cu un preț mai mic al produselor energetice vor vinde, iar firmele românești nu.
• Pe termen mediu, firmele românești intră pe pierdere, nu mai plătesc impozit pe profit și impozit pe dividende, au loc reduceri de personal, scad contribuțiile și impozitele pe salariu etc.
• Pe termen lung, firmele românești intră în faliment, salariații intră în șomaj, iar bugetul de stat nu va mai încasa niciun leu din impozite și taxe.

Ce se întâmplă, în schimb, cu firmele străine nerezidente? Avantajul imediat este acela că firmele își dublează cifra de afaceri și, implicit, își dublează profitul.

• Pe termen mediu, firmele străine nerezidente vor dicta prețul produselor energetice (GPL, păcură, benzină, motorină) intrate prin terminalele din portul Constanța și vândute pe piața din Romania.
• Pe termen lung, întrucât producția de produse energetice de către rafinăriile din România nu acoperă necesarul de combustibil, firmele străine nerezidente vor dispune după bunul plac dacă ne vând sau nu produsele lor.  Iar explicația este simplă. Pentru că nu mai sunt firme românești care să le facă acea concurență absolut firească într-o economie de piață.

Ce soluții au în acest moment firmele românești, pentru a rezista pe piață? Una singură. Să se înregistreze fiscal în alt stat și să devina și ele, la rândul, lor firme nerezidente în România.

Avantajul bugetului de stat – zero. Zero impozit suplimentar, zero impozit pe profit, zero contribuții. De ce? Pentru că au devenit firme străine nerezidente, care nu au obligația de a plăti impozite în România pentru vânzarea de produse energetice (GPL, păcură, benzină, motorină) din terminalele din portul Constanța.

Modificarea legislației, soluția pentru ca firmele românești să nu mai fie „victime” sigure pe piața produselor energetice

Ce soluții are în prezent statul român pentru a nu se ajunge în această situație? Una singură. Să modifice legislația, astfel încât și firmele străine nerezidente să plătească impozitul suplimentar.

Acest lucru se poate realiza și nu este nimic nou. Își mai aduce cineva aminte de Ordonanța 119/2021? Este acea ordonanță care modifica Ordonanța 27/2019 și stabilea un impozit suplimentar pentru traderii de energie electrică.

Acel „impozit suplimentar” și-a schimbat denumirea, ulterior, în Contribuția la Fondul de tranziție energetică.

Și atunci, de altfel, exista aceeași problemă. Firme străine nerezidente care achiziționau energie de pe piață OPCOM – și ulterior o revindeau fie pe piața din România, fie pe piața UE – nu plăteau impozitul suplimentar.

Prin acea OUG s-a stabilit pentru firmele străine nerezidente o garanție de 1 milion de euro și au fost obligate să–și desemneze un reprezentant fiscal în România, pentru a putea declara și plăti impozitul suplimentar.

Chiar daca făceau parte din categoria „baieților deștepți din energie”, nu au avut nicio soluție prin care să ocolească sau să păcălească prevederile acestei ordonanțe de guvern.

Toate firmele străine nerezidente care tranzacționau energie pe OPCOM și-au constituit garanție de 1 milion de euro și au declarat și plătit impozitul suplimentar.

Nu este nimic nou, iar Guvernul României are soluția la îndemână și acum pentru ca firmele românești să fie competitive și nu „victime” sigure.

CITEȘTE ȘI:

Raport | Forumul Economic Mondial: „Securitatea CIBERNETICĂ, prioritate absolută”

REUTERS: Zece state UE, printre care și România, cer interzicerea importurilor de gaze rusești în Europa

Economistul Cristian Socol, despre „CUTREMURUL” financiar cu care s-a confruntat țara noastră: „Sunt semnale care arată că România a trecut cu bine”

Raport al Forumului Economic Mondial. Peste 92 de milioane de locuri de muncă vor fi ELIMINATE până în 2030 / Noi provocări induse de AI

Prețul gazului CREȘTE la cel mai ridicat nivel din octombrie 2023, după ce livrările de gaz rusesc spre Europa prin Ucraina au încetat