Premierul Ciolacu susține că bugetul pe 2025 nu implică austeritate, subliniind că nu vor fi tăiate pensii și salarii, iar investițiile în infrastructură și sprijinul pentru firmele românești sunt priorități.
Marcel Ciolacu. Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
În cadrul unei dezbateri recente despre bugetul pe 2025, premierul Marcel Ciolacu a expus diferențele majore față de măsurile de austeritate impuse în 2010. Ciolacu a clarificat că guvernul actual nu va atinge veniturile românilor și a subliniat că măsurile de austeritate din trecut nu se regăsesc în prezent.
„Austeritate înseamnă ce s-a făcut în 2010: s-au tăiat salariile bugetarilor şi pensiile, s-a mărit TVA-ul şi s-au luat bani cu împrumut de la FMI. Noi nu ne atingem de veniturile aflate în plată ale românilor. Nici la pensii, unde anul trecut a existat o creştere medie de 40%, nici la salarii unde a existat o majorare anuală de aproape 25%. Nu creştem TVA, fiindcă am lovi în nivelul de trai al populaţiei, în special al celor cu venituri mici. Şi nu avem nevoie de banii FMI, folosim fonduri europene şi bani din PNRR”, a declarat premierul, potrivit News.ro.
Referitor la criticile primite, Ciolacu a punctat că există două abordări contradictorii asupra bugetului din acest an: „Unii spun că este un buget de austeritate. Ceilalţi spun că, dimpotrivă, este un buget optimist şi că statul cheltuie prea mult.” În acest context, premierul a reafirmat că măsurile actuale nu au legătură cu austeritatea impusă în urmă cu mai mulți ani.
„Avem în acest buget cea mai mare alocare de resurse din finanţări europene de la aderarea noastră europeană. Avem la dispoziţie în acest an peste 17,5 miliarde euro şi voi pune o presiune uriaşă pe fiecare ministru şi autoritate publică să cheltuim aceşti bani până la ultimul cent!” a adăugat Ciolacu.
Premierul a detaliat câteva dintre domeniile care vor beneficia de finanțare suplimentară, subliniind că acest buget sprijină dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice. „Nu există austeritate atunci când majorezi investiţiile la 150 de miliarde de lei pe an – şi asta am făcut prin acest buget. Am alocat bani în plus pentru toate domeniile unde aşteptările românilor de la stat sunt ridicate. Avem cu 35% mai mulţi bani pentru spitale şi servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcţia de autostrăzi şi căi ferate şi cu 10% în plus pentru modernizarea educaţiei”, a spus premierul.
În plus, Ciolacu a subliniat importanța sprijinului pentru dezvoltarea locală: „Nu se poate vorbi despre austeritate când sprijinim dezvoltarea locală cu peste 27 miliarde lei. Când finanţăm toate marile programe de investiţii în comunităţile ţării nu ajutăm primari, ci îmbunătăţim viaţa a sute de mii de locuitori cu drumuri asfaltate şi racordarea la alimentare cu apă şi gaz.”
În ceea ce privește ajutoarele de stat pentru companiile românești, premierul a insistat că guvernul susține economia locală: „Nu se poate vorbi despre austeritate când nu am retras niciuna dintre schemele de ajutor de stat cu care susţinem companiile româneşti. De la IMM Plus la Programul pentru Marea Industrie, de 1 miliard euro. De la schema de ajutor de stat pentru investiţii regionale, la cea de stimulare a investiţiilor mari în România.”
În fața celor care critică cheltuielile bugetare, Ciolacu a adus în discuție abordările altor țări europene. „Am auzit un cunoscut om de afaceri care spunea că bugetul ţării ar trebui să fie sinonim cu cel al unei firme, să nu ai costuri mai mari decât veniturile. Adică, dacă ai deficit bugetar este ceva rău. Este o abordare extrem de simplistă, care nu ţine cont de realităţile ţării şi mai ales, de contextul economic de dezvoltare în care se află România”, a afirmat premierul.
În final, Ciolacu a făcut o comparație între România și alte state europene: „Dacă ne uităm la gradul lor de îndatorare publică şi îl comparăm cu al României, suntem la jumătate din ponderea lor! Iar 2025 şi 2026 sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre – aceasta este adevărul acceptat de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural.”
Premierul a subliniat că, deși bugetul 2025 poate părea unul cu cheltuieli mari, acestea sunt necesare pentru a sprijini dezvoltarea României și a proteja veniturile românilor: „Fără a forţa acest efort major de convergenţă economică a României cu spaţiul european în privinţa veniturilor şi a puterii de cumpărare, din ultimii ani, acum am fi avut nu deficit de personal în economie, ci pur şi simplu n-ar mai fi avut deloc forţă de muncă!”