„Adevărul” a fost în Germania pentru a înțelege miza alegerilor din februarie. La un deceniu de când cancelarul CDU Angela Merkel deschidea larg porțile emigranților, viitorul cancelar CDU, Friedrich Merz, le trântește atât de tare încât este acuzat că face politica „nazistă” a AfD.
Semnul „intrarea interzisă” de la intrarea în Bundestag pare a fi un mesaj mai profund. FOTO: R.F.
Ce se întâmplă în Germania și cum ne afectează? Este întrebarea la care încercam să răspundem după două zile intense de întâlniri cu politicieni și jurnaliști în Berlin, în cadrul unei vizite de lucru organizate de Deutsche Welle.
Semnul „No entry” din zona din fața Bundestagului pare a caracteriza cel mai bine tendința spre care se îndreaptă politica germană înaintea alegerilor parlamentare din 23 februarie.
Senzația pe care am avut-o este că Germania trece printr-o situație similară celei din România, la finalul anului trecut, odată cu apariția „fenomenului” Georgescu.
Călin Georgescu german se numește Alice Weidel, este lesbiană, susținută de Elon Musk și nu spune inepții atât de mari precum candidatul român. Există și asemănări importante: este anti-UE, anti-NATO, critică deschis sprijinul militar acordat Ucrainei și solicită încetarea acestuia, pledând pentru o apropiere de Rusia.
Cutremurul AfD
AfD (Alternativa pentru Germania) a obținut o victorie istorică la alegerile parlamentare din landul Turingia, în toamna lui 2024 – 32,8% din voturi. Este pentru prima dată când un partid de extremă dreaptă va fi cel mai puternic într-un parlament de stat de la ascensiunea naziștilor încoace.
De asemenea, în Saxonia, partidul a obținut 30,6% din voturi, clasându-se pe locul al doilea.
Asta, după ce la alegerile europarlamentare AfD a obținut locul II, după CDU, cu 16,5% din voturi. În ultimele sondaje, AfD este cotată ca a doua forță politică, cu circa 20 %, după CDU, cu circa 30%.
Atât de mult a influențat scena politică a Germaniei ascensiunea AfD încât partidul aflat pe locul I în preferințele electoratului – CDU – a propus un pachet de legi anti-migrație extrem de dur care conține, printre altele, controale permanente la frontierele germane, interzicerea intrării în țară a tuturor persoanelor fără documente de călătorie valabile, chiar și atunci când acestea solicită azil, reținerea migraților care sunt obligați să părăsească țara.
Propunerea a fost votat sub formă de „moțiune” cu ajutorul AfD, însă are doar rolul de recomandare, nu de lege. CDU a fost acuzată că a încălcat carantina pe care partidele main stream au impus-o extremiștilor încă după cel de-al doilea Război Mondial.
Un cancelar puternic, o Germanie puternică – panoul liderului CDU, Friedrich Mertz. FOTO: R.F
Germania, între Merkel și Mertz
Ca sa înțelegem cât de tare a tulburat ascensiunea AfD scena politică din Germania, trebuie să înțelegem că aceste măsuri dure anti-migrație, despre care unii analiști spun că încalcă Constituția și legile europene, vin din partea partidului Angelei Merkel, cea care în 2015 invita emigranții din Siria, Afganistan și Irak în Germania.
Politică aceasta a adus în ultimul deceniu în Germania 2,5 milioane de refugiați. Conform datelor disponibile până în 2023, Germania are o populație de aproximativ 84,7 milioane de locuitori. Dintre aceștia, peste 13 milioane sunt cetățeni străini, iar aproximativ 30% din populație o reprezintă cetățenii germani care au fost emigranți.
Deceniul de toleranță față de imigranți s-a terminat.
Discuția despre imigranți este și mai delicată în contextul în care lunile trecute, doi imigranți au fost autorii unor atacuri abominabile în localitățile Magdeburg (cel puțin cinci persoane au fost ucise, inclusiv un copil, și alte 205 au fost rănite după ce un bărbat a intrat cu mașina în mulțimea de la Piața de Crăciun din Magdeburg) și Aschaffenburg (două persoane, dintre care un copil de doi ani, au fost ucise, la final de ianuarie, într-un atac cu cuțitul).
O altă problemă importantă cu care se confruntă Germania este cea economică. Creșterea prețului la energie s-a repercutat asupra costului vieții. În Germania, o persoană care trăiește singură și câștigă mai puțin de 1.380 de euro lunar este la risc de a trăi în sărăcie. Circa 16% din germani trăiesc în această situație, adică aproximativ unul din 7, se arată într-un documentar DW. Creșterea prețului energiei a dus la creșterea costului vieții cu cel puțin 30%. De asemenea, industria auto, în special Volkswagen și Bosch, a anunțat că urmează să treacă la concedieri serioase în 2025.
Pentru a înțelege ce se întâmplă în Germania și ce efect vor avea alegerile, am vorbit cu Gunther Kirchbaum, expertul de politici externe și europene al CDU, cu Ana-Maria Trăsnea, membru SPD, partidul care guvernează acum Germania, și cu Anastasia Pociumb, experta în Europa de Est a Asociației Germane pentru Politica Externă. De asemenea, am luat pulsul țării vorbind cu mai mulți jurnaliști și berlinezi obișnuiți.
Liderul CDU, Friedrich Mertz și liderul CSU, Markus Söder. FOTO: R.F.
Cum vrea Mertz să-i „ia pâinea de la gură” AfD-ului
Pe Gunther Kirchbaum, expertul de politici externe și europene al CDU, l-am întâlnit la congresul Uniunii Creștin-Democrate (CDU) de luni. Delegați din toată țara ai partidului au fost întâmpinați la intrarea în centrul de conferințe unde avea loc congresul cu un banner uriaș cu Friedrich Merz având următorul mesaj: „Un cancelar puternic, o Germanie puternică”.
Congresul a fost o demonstrație de forță a lui Mertz, un avocat specializat în consultanță de afaceri care a lucrat în ultimii ani pentru cel mai mare fond de investiții american – Black Rock.
Președintele CDU vrea să proiecteze o imagine de lider puternic, cu puternice influențe ale politicii americane care s-au văzut și la congres: cu muzica mobilizatoare și discursuri pline de patos; cu „Team Mertz” scris pe bannere uriașe și pe tricourile activiștilor de partid; nu în ultimul rând cu mașina de popcorn aflată la intrarea în sală care anunța că delegații vor avea parte de spectacol. Se spune că Mertz ar fi un admirator al lui Trump și faptul că a lucrat pentru o mare multinațională americană ar putea fi premisa că cei doi se vor înțelege bine.
Pachetul anti-migrație este, de asemenea, o inițiativă cu puternic impact electoral. Confruntat cu creșterea în sondaje a extremiștilor de AfD, liderul CDU a vrut să le ia acestora „pâinea de la gură”: o politică anti-migrație puternică a creștin-democraților îi lasă pe extremiști fără obiectul muncii, în contextul în care AfD a crescut pe fondul măsurilor stricte promise de aceștia pentru a rezolva problema emigranților.
Săptămâna trecută, CDU, chiar dacă a avut sprijinul AfD, nu a reușit să treacă prin Bundestag pachetul de legi anti-migrație. S-a votat doar o moțiune cu efect de recomandare. Mertz a mărit miza și a convocat congresul pentru a cere delegaților din țară adoptarea măsurilor propuse, astfel încât acestea să fie obligatoriu implementate, după câștigarea alegerilor.
Într-o atmosferă de sărbătoare, reprezentanții CDU au votat strategia anti-migrație propusă de Mertz. Liderii partidului s-au aliniat în spatele acestuia, chiar dacă Angela Merkel, dar și o parte a societății germane, au criticat dur pachetul anti-migrație și mai ales faptul că inițiativa CDU a fost susținută de AfD, încălcându-se astfel „carantina” pe care partidele main stream din Germania au impus-o forțelor extremiste după cel De-al Doilea Război Mondial.
La congres s-au servit floricele, ca la film. FOTO: Remus Florescu
Verzii, aruncați sub autobuz. CDU ar putea lucra cu SPD
La congres s-au făcut glume pe seama „verzilor”, care au devenit inamicul public numărul 1. Markus Söder, președintele Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria (CSU), principalul aliat al CDU, i-a acuzat că au distrus industria auto.
„Verzii să-și vândă mașinile Tesla și să-și cumpere o mașină germană decentă. Acum au bani să-și permită”, a spus Söder în aplauzele sălii.
El i-a acuzat pe verzi că au distrus și industria germană prin politica de închidere a centralelor nucleare. Odată cu pierderea gazului rusesc ieftin, Germania a rămas fără surse de energie la preț mic.
Söder a amintit de mai multe ori de crimele din Magdeburg și Aschaffenburg, unde imigranții au provocat crime abominabile, printre victime fiind și un copil de 2 ani. Autoritățile au fost acuzate că nu-și fac treaba și s-au promis fonduri suplimentare pentru Poliție și serviciile SMURD.
Președintele Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria a făcut și un pic de acrobație logică susținând că alianța aflată de guvernare – CSU, Partidul Liber Democrat German (FDP) și Partidul Verzilor – a reușit să „distrugă” țara în trei ani.
Alianța condusă de Olaf Scholz a fost precedată însă de o lungă domnie a CDU/CSU de 17 ani, iar problema imigrației își are originile în politica implementată chiar de fostul lider al CDU, Angela Merkel, începând cu 2015, când au fost acceptați în țară peste 1 milion de refugiați.
Mertz nu vrea cu extremiștii, dar voturile nu au miros
Friedrich Mertz a subliniat și la congres că „ajutorul” primit la vot din partea AfD nu înseamnă o colaborare cu partidul extremist, anti-UE și anti-Nato. Delegații au aplaudat în picioare declarația președintelui.
Și, într-adevăr, o coaliție CDU – AfD pare a fi imposibilă, chiar dacă extremiștii sunt cotați ca a doua forță politică în sondaje, cu peste 20%.
Unii analiști susțin că adoptarea unui pachet anti-migrație atât de strict de către creștin-democrați legitimează AfD-ul și propunerile extremiste ale acestora.
Mertz a mai arătat că țara are nevoie de industrie puternică, iar încălzirea globală nu ar trebui privită într-o cheie apocaliptică, cum au făcut verzii germani, discurs care se apropie de cel al lui Trump.
Liderul CDU a mai susținut că Germania trebuie să-și crească alocarea pentru apărare, pentru a nu fi nevoită să se apere așa cum face acum Ucraina, care plătește prețul că a renunțat la armamentul nuclear.
La congres s-a putut observa că ținta principală a criticilor au fost verzii, liderii CDU lăsând loc pentru o eventuală colaborare cu SPD-ul lui Scholz.
Gunther Kirchbaum, expertul de politici externe și europene al CDU, e căsătorit cu o româncă. R.F.
Gunther Kirchbaum: „pentru români, nimic nu se va schimba”
Întrebat dacă pachetul anti-migrație va avea un efect negativ asupra românilor care lucrează în Germania, Gunther Kirchbaum, expertul de politici externe și europene al CDU, a susținut că în ceea ce privește migrația în cadrul UE nimic nu se va schimba.
Se va schimba însă ceva – controalele la granițe, care, în ciuda tratatului Schengen, vor fi intensificate.
„Germania trebuie să fie mai strictă. Vrem să știm cine vine în Germania. Controale sunt acum făcute cu respectarea regulamentului Schengen, care prevede în condiții excepționale posibilitatea de reluare a controalelor la frontieră”, a explicat el.
Tratatele europene cu privire la libera circulație și dreptul de a munci al cetățenilor europeni vor fi respectate, a subliniat acesta.
„Germania are nevoie de migrație, mai ales de oameni calificați. Relațiile comerciale dintre Germania și România s-au dezvoltat. Firme din Germania investesc în România și vice-versa. Libertatea de circulație și de a munci fac parte din esența UE și sunt garantate de tratatele europene. Celelalte discuții sunt legate de cei care caută azil și cei care vin din motive umanitare din afara UE. Mulți dintre ei vin din zone în care viețile nu le sunt puse în pericol, ei caută o viață mai bună. Înțeleg acest lucru, dar posibilitatea de a circula liber și de a munci sunt privilegii ale cetățenilor europeni. Se întâmplă că cei care cer azil și le este respins acest drept, refuză să părăsească țara, așa că trebuie să punem presiune pe respectarea legii”, a susținut Gunther Kirchbaum.
Gunther Kirchbaum, care e căsătorit cu o româncă, susține că presiunea din partea emigranților non-EU este prea mare pe Germania.
Măsurile anti-migrație ale CDU
Principalele măsuri incluse în pachetul anti-migrație al CDU:
Întărirea controlului la frontiere: introducerea unor controale mai riguroase la granițele Germaniei pentru a preveni intrările ilegale.
Accelerarea procedurilor de azil: reducerea duratei procesării cererilor de azil și facilitarea deportării rapide a celor ale căror cereri sunt respinse.
Limitarea numărului de refugiați: stabilirea unui plafon anual pentru numărul de refugiați admiși în țară.
Revizuirea politicilor de integrare: implementarea unor programe de integrare mai stricte, cu accent pe învățarea limbii germane și respectarea valorilor culturale locale.
Refuzul de a permite intrarea în Germania a celor care cer azil, până la procesarea dosarului.
SPD nu se ferește de cuvinte: vrea naziștii afară. FOTO: R.F.
„Naziștii afară!”
Din partea SPD, am vorbit cu Ana-Maria Trăsnea, românca aflată de la 13 ani în Germania, care candidează la un post de parlamentar în Treptow-Kopenick, unul dintre cele 12 sectoare ale Berlinului. Ea ocupat mai multe funcții politice, inclusiv, timp de 10 luni, pe cea de parlamentar în Bundestag.
Politicienii SPD nu se ascund după cuvinte: în contextul ascensiunii AfD-ul, ei atrag atenția asupra pericolului nazismului în Germania.
Atașat la fluturașul electoral al Anei-Maria Trăsnea, pe care-l dă trecătorilor de la gura unei ieșiri de metrou din Berlin, este un desfăcător de sticle, roșu, cu următorul mesaj: „Sticlele desfăcute! Naziștii afară!”
AfD nu se definește oficial ca un partid neonazist, însă retorica liderilor săi, legăturile cu extrema dreaptă și monitorizarea de către autorități contribuie la percepția că promovează idei apropiate de cele ale nazismului.
În ianuarie 2024, presa germană a dezvăluit că lideri AfD au participat la o întâlnire secretă unde s-a discutat un plan de deportare a milioane de persoane, inclusiv cetățeni germani cu origini străine. Această strategie a fost comparată cu politicile naziste, ceea ce a dus la proteste masive împotriva AfD.
Björn Höcke, lider al aripii radicale a partidului (Flügel), a numit Memorialul Holocaustului din Berlin „un monument al rușinii” și a cerut „o schimbare de 180 de grade în politica de comemorare a trecutului”.
În 2021, Oficiul pentru Protecția Constituției din Germania (BfV) a plasat AfD sub supraveghere ca amenințare pentru democrație, din cauza legăturilor unor membri cu extremismul de dreapta.
Aripa „Flügel”, condusă de Björn Höcke, a fost oficial etichetată drept extremistă și dizolvată în 2020, dar mulți membri săi au rămas activi în partid.
De ce o susține Elon Musk pe Alice Weidel
Liderul AfD, Alice Weidel, este un personaj controversat din cauza declarațiilor pe care le face. Pe lângă stoparea ajutorului pentru Ucraina și apropierea de Rusia, liderul extremiștilor a susținut că turbinele eoline din Germania ar trebui demontate și emigranții expulzați.
Susținerea ei de către Elon Musk, care a intervenit la un congres al partidului, are mai multe exlicații.
Poate cel mai important este legat de politicile economice promovate. Musk s-a lovit de mai multe ori de regulile strice ale statului german în contextul activității fabricii Tesla de lângă Berlin. El consideră că AfD promovează politici economice favorabile, precum reducerea reglementărilor guvernamentale și scăderea impozitelor, care ar stimula inovația și creșterea economică.
Musk laudă abordările AfD a privind controlul migrației și asigurarea securității energetice, aspecte pe care le consideră esențiale pentru viitorul Germaniei.
Fondatorul Tesla susține că se exagerează cu etichetarea AfD ca partid extremist în condițiile în care Weidel este într-o relație cu o parteneră de origine srilankeză.
Alice Weidel a fost acuzată că a folosit retorică anti-imigrație similară celei promovate de extrema dreaptă.
Ana-Maria Trasnea avertizează asupra discursurilor extremiste. FOTO: R.F.
Trăsnea: „e periculos să retragi cetățenia cuiva”
Ana-Maria Trăsnea este îngrijorată de discursurile politice „populiste și rasiste” din aceste zile. Ea își amintește când în 2014, românii și bulgarii au fost țintele unor declarații politice groaznice: „se spunea atunci să ne urcăm pe covoarele noastre și să revenim în țările noastre dacă nu ne adaptăm”.
Trăsnea își aduce aminte și de scandalul privind muncitorii români din industria cărnii din Germania care a izbucnit în 2020. Atunci s-a descoperit că mii de muncitori est-europeni, în special români și bulgari, erau supuși unor condiții de muncă și trai extrem de precare în abatoarele și fabricile de procesare a cărnii.
Între timp, politica s-a schimbat și acum există instituții care veghează la respectarea drepturilor muncitorilor, dar asta nu înseamnă că nu pot apărea abuzuri. „Cu toate acestea, comunitatea românească este una tăcută. Trebuie să fie mai vocală pentru a i se asigura respectarea drepturilor”, spune Trăsnea.
Politiciana susține că cea mai periculoasă prevedere din pachetul anti-migrație este cea care permite autorităților să retragă cetățenia anumitor cetățeni: „E foarte periculos să retragi cetățenia cuiva, doar pentru că este acum este la modă să faci politică populistă contra acestor oameni. Cred că aici mai ar ajuta cu siguranță să mai recitim o dată câteva capitole din istorie. Nu cred că domnul Mertz va câștiga mai multe puncte cu această politică, din contră, cred că va ajuta tocmai pe cei pe care încearcă să-i evite”. Trăsnea se referă la propunerea conform căreia cetățenilor de origine străină li se poate retrage cetățenia dacă comit infracțiuni.
Anastasia Pociumb susține că Germania va continua să susțina Moldova. FOTO: R.F.
Pociumb: „Politica față de România nu se va schimba”
Friedrich Mertz, liderul CDU, are o viziune diferită față de cea a lui Olaf Scholz cu privire la ajutorul pentru Ucraina. El susține că Germania poate face mai mult pentru țara atacată de Rusia, inclusiv să trimită mai mult armament, inclusiv racheta germană de croazieră Taurus, cu o rază de acţiune de peste 500 km şi pe care guvernul ucrainean o cerut-o în mod repetat, însă fără succes.
Întrebată ce efecte va avea pentru România victoria CDU, Anastasia Pociumb, experta în Europa de Est a think tankului Asociația Germană pentru Politica Externă, cu sediul în Berlin, susține că nu se așteaptă la schimbări mari în politica externă și de securitate.
„Sprijinul pentru Ucraina va continua și chiar va crește. Deci în acest context în general nu, nu mă aștept la schimbări foarte mari pentru politica în Europa de Est. Mă aștept la continuitatea sprijinului, însă pe de altă parte, Germania tot timpul se referă și la Statele Unite ale Americii, deci cumva se așteaptă inițial o acțiune din partea Statelor Unite și după aceea Germania va acționa”, spune ea.
Va conta mult relația lui Mertz cu Trump, susține specialista.
„Aceste alegeri sunt foarte mult focusate pe politica internă, nu atât de mult pe politica externă. În general, la nivel de politică externă mă așteapt sa conținue sprijinul inclusiv pentru Moldova. Ei susțin integrarea Moldovei și Ucrainei în Uniunea Europeană”, a mai precizat Pociumb.
Experta crede că în contextul în care agenda CDU prevede ținerea sub control a migrației, este probabil să sprijine întărirea Frontex la frontierele României și Bulgariei.
Un nou zid al Berlinului pare să împartă Germania în două. Motivul: emigranții. FOTO: R.F.
Realitatea din teren
Cel mai fierbinte subiect al campaniei electorale din Germania este imigrația. Și aici avem o mare diferență de perspectivă. Într-un oraș cosmopolit precum Berlinul, sute de mii de oameni au protestat față de politica anti-migrație promovată de CDU.
Berlinezii spun cu mândrie că în orașul lor s-au înmulțit foarte mult cafenelele în care angajații nu știu nici măcar o boabă de germană.
Diversitatea este oricum o caracteristică a orașelor mari europene, astfel că înmulțirea imigranților nu este foarte vizibilă și nu deranjează așa de mult.
În plus, gradul crescut de educație și de conștientizare a istoriei proprii îi face pe oameni să fie toleranți. Germanii educați se feresc, mai mult decât orice, de a fi catalogați drept rasiști sau lipsiți de tolereanță.
Un berlinez povestește că în primele luni ale invaziei ruse în Ucraina, locuitorii capitalei îi luau de mână pe imigranții ucraineni și-i duceau la ei acasă. Situația s-a schimbat astăzi, dar toleranța rămâne. Unii oameni chiar se feresc să spună ceea ce gândesc cu adevărat despre problema migraților, de teamă de a nu fi etichetați drept extremiști sau chiar naziști.
Sondajele din Germania însă o arată clar – aproape 70 % dintre germani spun că trebuie rezolvată problema imigranților, că trebuie să existe mai multă securitate.
În estul Germaniei și în zonele rurale, situația este diferită față de orașe. Imigranții de aici – mai ales din zonele rurale vestice – au schimbat peisajul localităților.
Am văzut asta în mica localitate Kehl, aflată la granița cu Franța. În centrul istoric al orașului, pe lângă un supermarket Netto există trei-patru magazine „Sultans palace”, „Aladin s garden”, „Ishtar Markt”, friezeria se numește „Pamukkale”, magazinul de bijuterii se numește Kuyumkuluk, restaurantul se numește Okabashi, iar fast-food-ul este Donner Iskender. Mai există și afaceri germane, dar peisajul te poate face uneori să uiți că ești în Germania.
Aceste schimbări și stilul diferit al imigranților îi face pe mulți germani să trăiască cu un sentiment de anxietate. Când văd tragedii precum cele din Magdenburg și Aschaffenburg, anxietatea se transformă în teamă. Asta chiar dacă vorbim despre cazuri patologice extreme care au dus la astfel de crime sângeroase, deloc specifice migranților.
Pericolul din Germania
În contextul în care beneficiile pe care le obține Germania în urma imigranților, de care companiile au nevoie ca de aer, nu sunt distribuite egal în societate, pentru o mare parte dintre germani prețul acestor beneficii a ajuns prea mare. De aici, ascenasiunea AfD.
Există și o componentă economică a migrației, mai ales în contextul în care presa a scris că politica socială foarte darnică a statului german față de imigranți a ajuns la situații absurde în care pentru o familie cu copii era mai rentabil ca părinții să stea acasă decât să muncească sau la apariția „turismului social”, imigranți care colectează ajutoare sociale din mai multe țări. Situația s-a schimbat și controlul s-a mărit și, cel mai probabil, nu mai sunt astfel de situații, însă din punct de vedere politic acestea sunt mană cerească pentru extremiști.
Pericolul acum în Germania nu este că extremiștii de la AfD vor ajunge la putere, ci ca partidele moderate (în speță CDU) să nu ajungă să susțină politici extremiste. Principala țintă sunt totuși migranții din afara Uniunii Europene.