Două dintre motivele pentru care România nu se află printre țările europene invitate la „reuniunea anti-Trump” de la Paris se numără faptul că avem o situație de interimat politic, dar și faptul că „ne-am discreditat în ultimul timp”, a explicat profesorul Sergiu Mișcoiu.
Preşedintele francez Emmanuel Macron va găzdui, luni, o reuniune de urgență. FOTO: EPA EFE
Preşedintele francez Emmanuel Macron va găzdui, luni, reprezentanţi ai „principalelor ţări europene“ pentru discuţii despre „securitatea europeană“, pe fondul îngrijorărilor legate de negocierilor de pace privid Ucraina purtate de SUA și Rusia în absența europenilor.
Ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot nu a precizat cine va participa la această „întâlnire de lucru“, dar potrivit unei surse diplomatice europene, la Paris ar urma să fie prezenţi lideri din Germania, Polonia, Italia, Danemarca, precum şi Marea Britanie, în afara UE.
România nu s-ar afla pe lista „principalelor ţări europene”, lucru recunoscut indirect și de ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, care a declarat duminică, pentru Calea Europeană, că încă se fac demersuri pentru extinderea formatului de la Paris.
Liderii europeni se vor întâlni pentru a discuta teme esențiale legate de Ucraina, inclusiv posibilele garanții de securitate pentru Kiev, perspectivele de aderare la NATO și rolul Europei în procesul de pace. Se așteaptă ca discuțiile să vizeze și excluderea UE de la negocierile direct cu Rusia, conduse de SUA, o temă care a stârnit îngrijorare pe întreg continentul. Londra a confirmat că premierul britanic Keir Starmer va participa la întâlnirea de la Paris, iar apoi va merge la Washington unde va aborda subiectele discutate cu președintele Trump.
„Adevărul” a discutat cu analistul de politică Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Paris-Est Marne-la-Vallée și la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, despre motivul pentru care România nu a fost invitată la reuniune și despre potențialele rezultate ale întâlnirii de la Paris.
„Discuții care presupun o schimbare majoră de strategie”
Adevărul: Ce reprezintă această întâlnire de urgență de la Paris?
Sergiu Mișcoiu: În primul rând, a devenit clar pentru liderii europeni, din discursul care totuși a avut nuanțe șocante a vicepreședintelui JD Vance și din atitudinea pe care a avut-o generalul Kellogg, reprezentantul SUA pentru Ucraina, că paradigma de securitate se schimbă: apărarea europeană va trebui să fie asigurată mai de răbdă de europeni decât de americani. Așa cum foarte bine spunea ministra de externe a Lituaniei: Europa trebuie să se apere singură cu ajutorul american, însă în primul rând prin forțele sale proprii. Acest lucru presupune un consens important la nivelul Uniunii Europene. Acest consens este pe cale să capete un contur din ce în ce mai clar. Trebuia să existe o reuniune în care să fie puse bazele unor discuții care presupun o schimbare majoră de strategie, presupun o întărire a componentei de apărare colectivă, dar și a rezilienței colective prin intermediul mijloacelor financiare oferite de Uniunea Europeană.
Cred că această întâlnire este binevenită, odată fiindcă este imediat după întâlnirea de la München și are ca și principal obiectiv, tocmai salvarea aparenței după discursul acesta extrem de îngrijorător care a fost ținut de noua administrație americană la Munchen.
„Noi ne-am discreditat în ultimul timp”
De ce credeți că nu a fost invitată România?
Pentru că România se află într-o situație de interimat politic și de tranziție politică, deocamdată. Pe de altă parte, așa cum am văzut, nu au fost invitate decât o serie de state, care cumva reprezintă grupuri de state, de exemplu, Danemarca vine să vorbească și în numele țărilor scandinave și se pare și în numele țărilor baltice, am înțeles că a existat o înțelegere în acest sens. Cumva vocea României ar putea să fie transmisă prin intermediul ministrului de externe polonez Sikorski, care cred că este unul dintre politicienii care înțelege cel mai bine ce se întâmplă în momentul de față pe flancul estic al Europei.
Și nefiind invitate toate statele, au preferat să invite acele state care au o situație politică clara și o legitimitate politică în a discuta.
Din păcate, noi ne-am discreditat în ultimul timp, inclusiv cu episoadele electorale de la finalul anului 2024, dar și în ultima parte a mandatului președintelui Iohannis. Din păcate ne-am discreditat ușor în această calitate pe care ne-am fi dorit-o de lider regional sau de purtător al unui mesaj de stabilitate și se asumă probabil că România este printre statele care vor susține deciziile ce vor fi luate acolo, fără să fie neapărat nevoie să fim și prezenți în mod nemijlocit.
În ce termeni credeți că se va discuta problema Ucrainei?
Cred că se va discuta în termeni foarte direcți despre Ucraina, în termeni în care Europa va cere să fie parte a unor negocieri internaționale, care, așa cum vedem, pare că sunt proiectate între Rusia, o parte beligerantă a unui conflict, și Statele Unite ale Americii, o parte terță a unui conflict. Adică există negocieri de pace care se desfășoară fără unul dintre parteneri, chiar dacă ele nu sunt negocierile propriu-zise, ci formule de mediere directă sau indirectă, dar totuși ele se desfășoară nu cu ambele părți implicate, ci cu o parte implicată și cu un terț mediator, sau mai mulți terți mediatori, ceea ce pentru Europa, continentul pe teritoriul căruia se desfășoare totuși acest conflict, este inacceptabil.
Care credeți că va fi rezultatul?
Lucrurile vor fi puse în această ecuație foarte francă și probabil că rezultanta acestei întâlniri va fi o declarație comună care va prinde o serie de cereri care vor veni dinspre statele europene de a face parte din dispozitivul de tratative internaționale și din procesul de pace, din această perspectivă a negocierii, nu așa cum se pare că dorește administrația Trump, în unica calitate de forță de menținere a păcii post-conflict, după ce totul va fi tranșat.