Cine sunt candidații pentru funcția de cancelar la alegerile legislative din Germania

Pe 23 februarie, duminica viitoare, au loc alegeri legislative în Germania, organizate anticipat din cauza prăbușirii coaliției cancelarului de centru-stânga Olaf Scholz la sfârșitul anului trecut.

La 16 decembrie 2024, Scholz a pierdut votul de încredere în urma unei ședințe din camera inferioară a parlamentului, Bundestag, ceea ce i-a permis să-i ceară președintelui Frank-Walter Steinmeier să dizolve parlamentul și să permită organizarea de alegeri generale.

„Am ajuns la sfârșitul agendei noastre zilnice și, de asemenea, al coaliției semaforizate”, a declarat președintele Bundestagului, Bärbel Bas, făcând referire la coaliția tripartită de la guvernare.

Așadar, germanii vor decide pe 23 februarie cine va conduce următorul guvern. Momentan, partidul Uniunea Creștin Democrată (CDU), condus de Friedrich Merz, este favorit să câștige alegerile, 30,2% din germani dorind să-l voteze, potrivit BBC.

Principalele probleme dezbătute în contextul alegerilor sunt controlul migrației și revitalizarea economiei germane, cea mai puternică din UE.

De asemenea, alegerile au loc în contextul unor incidente tragice care au avut loc recent, cum ar fi cele de la Mannheim, Solingen, Magdeburg, Aschaffenburg și Munchen, despre care Adevărul a scris atunci când s-au întâmplat.

Aceste atacuri nu au reușit decât să alimenteze tensiunile interne deja existente și să crească popularitatea partidului Alternativa pentru Germania (AfD). Cu toate acestea, niciun partid nu este pregătit să lase AfD la guvernare, deoarece numărul parlamentarilor din acest partid s-ar dubla dacă ar obține locul doi în urma alegerilor. 

Partidul cu cel mai mare număr de parlamentari care reușește să formeze o coaliție cu una sau mai multe formațiuni, de obicei își nominalizează și liderul de partid în funcția de cancelar.

Cine sunt candidații pentru funcția de cancelar

Favoritul să câștige este momentan Friedrich Merz, liderul CDU, care se află la 10 procente distanță de locul doi, ocupad de AfD.

Friedrich Merz

Merz, în vârstă de 69 de ani, este pro-afaceri și socialist conservator. A fost prima dată popularizat de Angela Merkel în 2002, însă a părăsit politica și a lucrat ca consilier la o bancă de investiții și a început să zboare ca pilot amator.

Acesta a încercat de două ori să preia șefia CDU, o dată în 2018 împotriva lui Merkel, și în 2021 contra lui Armin Laschet, care a pierdut alegerile din acel an. Într-un final, Merz a reușit să preia conducerea partidului sub sloganul:

„O Germanie de care putem fi mândri din nou”.

Acesta promite control permanent la frontiere și măsuri mai rapide în materie de azil pentru a restricționa imigrația. De asemenea, promite reducerea cheltuielilor bugetare cu 50 de miliarde de euro, cu scopul de a revitaliza economia Germaniei. Nu în ultimul rând, a promis că va oferi ajutoare mai consistente Ucrainei.

Acesta a provocat un val de furie înaintea alegerilor atunci când a încercat să înăsprească regulile privind migrația, bazându-se că va obține voturile extremei drepte AfD, însă, în cele din urmă, a eșuat.

Olaf Scholz

Olaf Scholz, liderul social democraților (SPD), este cancelarul Germaniei de peste trei ani, guvernând o coaliție care în cele din urmă s-a prăbușit. Guvernul său a avut probleme încă de la început, ca efect al războiului din Ucraina, care a afectat economia germană.

Scholz a vorbit despre un punct de cotitură în stimularea politicii germane de apărare și a cheltuielilor militare, însă a fost acuzat că măsurile au fost luate prea greu și prea târziu. Acum, cancelarul promite să sprijine Ucraina împreună cu Europa „atât cât este necesar” și se opune ideii unei păci dictate.

De asemenea, Scholz a susținut deportarea solicitanților de azil care nu au primit aprobare, iar guvernul său a reintrodus controalele la frontiere, despre care declară că a redus numărul solicitanților de azil cu o treime într-un an.

Social Democrații (15,4% din voturi) conduși de Scholz vor să stabilează un „fond al Germaniei” pentru a stimula investițiile și pentru a crește salariul minim de la 12.82 euro pe oră la 15 euro. Cu toate acestea, mulți sunt de părere că Boris Pistorius, ministrul Apărării, trebuia să candideze pentru funcția de cancelar.

Alice Weidel

Alice Weidel, în vârstă de 46 de ani, este primul candidat al AfD pentru funcția de cancelar din 2013, când partidul a luat naștere. Aceasta este sprijinită de Elon Musk și a fost vizitată de vicepreședintele SUA, JD Vance, atunci când se aflau la Conferința de la Munchen.

Elon Musk și-a declarat susținerea pentru Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) prin videoconferință, la mitingul de lansare a campaniei în Germania de la finalul lui ianuarie.

Deși Weidel are șanse mai mici să câștige puterea, a devenit populară pe TikTok în rândul votanților tineri. Partidul a obținut în septembrie o victorie în urma alegerilor din landul Turingia.

Weidel susține deportările în masă ale migranților, îmbrățișând termenul extrem de controversat „remigrare”, pe care îl definește drept deportarea criminalilor și a migranților „ilegali”.

De asemenea, aceasta dorește încetarea sancțiunilor impuse Rusiei, reconectarea la gazul rusesc și dărâmarea turbinelor eoliene, pe care le numește „morile rușinii”, deși produc un sfert din energia electrică a Germaniei.

Susținătorii AfD (20%) o încurajează folosind sloganul „Alice für Deutschland” (Alice pentru Germania), care sună similar cu sloganul nazist interzis „Alles für Deutschland”.

Robert Habeck

Habeck este liderul verzilor (13,5%), partid care a făcut parte din coaliția condusă de Scholz. Acesta a fost vice-cancelar și ministru al Economiei.

Una din politicile cunoscute promovate de acesta este eliminarea treptată a sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili din Germania, care însă a dus la scăderea popularității partidului în sondaje.

Respinge orice încercare de revenire la energia nucleară, și pledează pentru energie regenerabilă mai accesibilă, care anul trecut a asigurat 63.4% din necesarul de energie al Germaniei.

Habeck a adoptat o poziție fermă în legătură cu sprijinul Ucrainei, fiind acuzat în mod forțat de Merz că încearcă să câștige voturile AfD în parlament. 

Sahra Wagenknecht

Sahra Wagenknecht, fondatoarea partidului Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW) de extremă stânga, susține asemenea AFD crearea unor relații mai strânse cu Rusia. Wagenknecht și-a construit o bază solidă de susținători în estul Germaniei.

Liderul BSW consideră că politicile sale sunt conservatoare de stânga și se prezintă ca o alternativă la AfD, susținând măsuri stricte la capitolul azil și imigrație.

Wagenknecht împarte cu AfD opinia împotriva sprijinului Germaniei pentru Ucraina și a fost acuzată că a reprodus narativele Kremlinului în legătură cu războiul.

Cu toate acestea, BSW are abia 5%.

Cum funcționează alegerile legislative

Acestea au loc o dată la patru ani, și trebuiau să fie organizate la 28 septembrie 2025, dacă coaliția condusă de Scholz nu s-ar fi prăbușit. De asemenea, au drept de vot persoanele de peste 18 ani. 

Aceștia vor vota la 23 februarie membrii Bundestagului în cele 299 de circumscripții și un partid politic din cele 16 landuri.

Partidul care obține peste 5% în urma celui de-al doilea vot intră în Bundestag, însă trebuie să aleagă membri doar din landul în care au câștigat.

De asemenea, regulile complexe de votare care formau parlamentul compus din 733 locuri au fost abolite. Asta înseamnă că următorul Bundestag va avea un număr total de doar 630 de locuri.

Cu toate acestea, o regulă care rămâne este aceea că în cazul în care un partid nu trece de pragul de 5% poate intra în continuare, dacă câștigă în trei din cele 299 de circumscripții.