S-au înțeles Putin și cu Trump pentru susținerea lui Georgescu? „O abordare superficială. Nu cred că știu prea multe despre el”

0
7
s-au-inteles-putin-si-cu-trump-pentru-sustinerea-lui-georgescu?-„o-abordare-superficiala.-nu-cred-ca-stiu-prea-multe-despre-el”
S-au înțeles Putin și cu Trump pentru susținerea lui Georgescu? „O abordare superficială. Nu cred că știu prea multe despre el”

Călin Georgescu este candidatul preferat al Rusiei, dar primește mesaje de susținere și de la Elon Musk și de la influenceri conservatori. Specialiștii consultați de „Adevărul” susțin că neînțelegerea pe deplin a situației generează anumite poziții contradictorii temporare ale SUA.

Putin și Trump se înțeleg din ce în ce mai bine. FOTO: Shutterstock

Călin Georgescu este nu numai candidatul preferat al Rusiei în alegerile prezidențiale – vezi apelul la „înțelepciunea rusească”, mesajele anti-NATO, anti-UE și anti-Ucraina – dar ar fi beneficiat de ajutor rusesc în alegeri – vezi raportul CSAT care sugerează că Rusia a fost implicată indirect în sprijinirea campaniei lui Călin Georgescu, prin utilizarea de tactici de influențare și dezinformare caracteristice războiului hibrid.

În contextul în care în ultimele zile, România este în vizorul unor lideri ai administrației Trump și ai unor influenceri din zona MAGA, se pune întrebarea dacă există un lobby pentru Georgescu și dinspre America. S-au înțeles Putin și cu Trump pentru a-l sprijini pe candidatul suveranist?

„Adevărul” a încercat să răspundă la aceste întrebări cu ajutorul analistului politic Marius Ghincea, a fostului consilier prezidențial pe probleme de securitate Iulian Fota și a fostului reprezentant al României la NATO, generalul (r) Virgil Bălăceanu.

În cadrul Conferinței de Securitate de la München, vicepreședintele american JD Vance a vorbit și despre alegerile prezidențiale din România, care au fost anulate de Curtea Constituțională din cauza suspiciunilor de interferență externă. Vance a subliniat că, dacă democrația poate fi perturbată cu doar câteva sute de mii de dolari, atunci aceasta nu este prea puternică.

Elon Musk a avut mai multe postări despre situația de la noi, începând cu momentul în care a comentat despre anularea alegerilor și terminând, recent, cu repostarea unui anunț al candidatului Călin Georgescu despre cum va interzice rețeaua Soros în România. Musk a comentat: „România își merită suveranitatea”.

În scenă a intrat și Mario Nawfal, antreprenor și influencer cunoscut pentru activitatea sa în domeniul blockchain și al criptomonedelor, asociat cu mișcarea „Make Europe Great Again” (MEGA), care promovează valori conservatoare și suveranitatea europeană. Nawfal a venit zilele trecute în România pentru un interviu cu Georgescu. Duminică el a postat pe rețelele sociale următorul mesaj: „Mi-am dat seama ceva nu este în regulă cu România, când echipa legală mi-a spus să nu postez asta până nu plec din țară”.

Susținere totală pentru Călin Georgescu?

Pe rețelele sociale, susținătorii Călin Georgescu susțin că aceste declarații presupun că suveranistul ar fi „susținut de SUA”.

Un exemplu în acest sens este mesajul de pe Facebook al lui Aurelian Pavelescu, președintele Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat: „S-a terminat! victorie! după JD Vance, Elon Musk – susținere totală pentru Eomânia, pentru Călin Georgescu! Primii doi dintre cei mai puternici oameni ai Președintelui Trump – Vance și Musk – au prăbușit sistemul mafiei sorosiste din România. Au demascat lovitura de stat și au cerut instaurarea democrației și votului liber, susținându-l deschis pe Călin Georgescu. Împotriva oligarhiei de la Bruxelles condusă de Soros, Schwab și Leyen”.

Totuși, nici Călin Georgescu, nici lidera POT – Anamaria Gavrilă, nici liderul AUR, George Simion, nu au comentat, cel puțin până la apariția articolului pe marginea postării pro-Georgescu a lui Elon Musk.

Georgescu a menționat doar despre intervenția lui Vance de la Munchen: „Azi, vicepreședintele american JD Vance a pus la punct abuzurile asupra democrației din România și Europa! Întâmplător, tot astăzi, Curtea Constituțională a României ne-a transmis pe scurt că „nu dă doi bani” pe democrație, pe demnitate și parteneriate strategice. Ce mai contează pentru statul paralel ce spune vicepreședintele american JD Vance când, iată, mai jos aveți răspunsul CCR în urma miilor de cereri de revizuire depuse de noi, poporul român.”

Ghincea: „Nu cred că există, de fapt, un lobby american pentru Georgescu”

„Adevărul” a încercat să afle semnificația acestor mesaje venite din SUA vis-a-vis de România și de Călin Georgescu.

L-am întrebat pe Marius Ghincea, expert în politici publice și cercetător la Universitatea ETH din Zurich şi Institutul Universitar European din Florența, dacă putem să considerăm că aceste mesaje reprezintă un lobbby american pentru Călin Georgescu.

„Nu cred că există, de fapt un lobby american pentru Georgescu. Ce se întâmplă, din punctul meu de vedere, este un contact al unor actori din aceleași bule mediatice și sociale, care se susțin reciproc. Dar nu cred că asta se traduce într-un lobby în favoarea lui Georgescu pe linie politică sau diplomatică”, susține cercetătorul.

Va profita Calin Georgescu din punct de vedere electoral de pe urma acestor mesaje?

„Mesajele lui Elon Musk sunt mai degrabă pentru consumul intern, pentru urmăritorii lui americani. Impactul credibil în afara bulei de pe X este, cred eu, destul de mic spre invizibil. Iar având în vedere opiniile negative la adresa lui Trump din România, nu cred că aceste mesaje îl vor ajuta prea mult pe Georgescu în alegerile ce urmează”, explică Ghincea.

Politologul susține că nu avem încă sondaje care să măsoare aceste aspecte, dar „așteptarea mea ar fi ca acestea să aibă un efect pozitiv marginal, poate asupra unor categorii de tineri bărbați care și așa ar fi votat cu Georgescu.”

Marius Ghincea crede că dăm prea multă atenție acestor fenomene online. Acestea se propagă în sisteme semi-închise care ni se par surprinzătoare pentru că au o amprentă mare în online, dar, spune expertul, în practică efectul nu este atât de mare. „Mai ales că românii sunt destul de puțin activi pe x”, precizează el.

De ce susține SUA lideri extremiști anti-NATO?

Pavel Popescu, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrarea și Reglementarea în Comunicații (ANCOM) l-a întrebat pe Keith Kellog, emisarul special trimis de Trump pentru Ucraina, de ce SUA susține partidele de extremă-dreaptă anti-NATO, în timp ce solicită alocări mai mari pentru NATO aliaților europeni.

Un răspuns clar nu a venit din partea acestuia. L-am întrebat pe Marius Ghincea, de ce crede că politicieni și influenceri americani susțin extremiști europeni anti-NATO?

Specialistul a identificat două motive principale: „În primul rând, pentru că ar vrea să aibă în alte capitale lideri care gândesc la fel, cu aceleași valori și ideologii. Este mai ușor de tranzacționat și de relaționat cu lideri care au aceleași viziuni asupra lumii.”

În al doilea rând, el vorbește despre „o mai veche nemulțumire a republicanilor și conservatorilor la adresa europenilor, care sunt văzuți ca fiind aliniați ideologic cu liberalii și valorile progresiste. Iar Bruxelles-ul încă are instrumente de control și sancționare a platformelor de social media, care poate eroda capacitatea conservatorilor de a-și impune propria hegemonie culturală în spațiul occidental.”

„Este, din punctul meu de vedere, și de o nouă etapă a războiului cultural”, concluzionează Ghincea.

Fota: „E pur și simplu o abordare entuziastă și superficială de început”

Întrebat dacă putem să considerăm că există, într-adevăr, un lobby american pentru Călin Georgescu, Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate, a susținut: „Nu, nu cred. Eu nu cred că americanii știu cine e Călin Georgescu sau au prea multe informații despre el. Ați văzut și la conferința de la Munchen că România nu a fost singura despre care a vorbit vicepreședintele JD Vance, ci a menționat Suedia, Marea Britanie, Germania și parcă încă o țară sau două.”

Fota nu crede că România se află pe lista Americii. „Nici măcar nu putem vorbi despre America. Mai degrabă, vorbim despre exponenți importanți ai mișcării conservatoare americane care pun presiune în acest moment pe Europa și folosesc ce au la îndemână”, explică specialistul.

Pentru că au avut nevoie de argumente, au folosit și anularea alegerilor din România, însă, spune Fota, fără ca să înțeleagă prea bine ce s-a întâmplat la noi în țară și fără să-l cunoască prea bine pe Călin Georgescu.

„Mi-e greu să cred că au stat americanii, au studiat problema, au analizat și au venit să „salveze” democrația din România. În felul acesta ei nu fac decât să genereze niște contradicții pe care le-au văzut și le-au semnalat mai mulți, inclusiv Pavel Popescu, vicepreședintele ANCOM”, a explicat Fota.

Întrebat de ce susțin lideri din SUA politicieni extremiști anti-NATO, fostul consilier prezidențial a susținut: „Ei sunt încă entuziaști după câștigarea alegerilor și n-au avut timp să-și calibreze nici discursul, nici să-și rafineze strategiile. Este pur și simplu o abordare entuziastă și superficială de început, pe care eu sper că ulterior o vor calibra, vor veni cu fina calibrare de care e nevoie”.

El subliniază că nu au avut americanii când să studieze atent situația din România și să o înțeleagă bine. „Până la urmă, despre Georgescu au auzit la sfârșit de noiembrie și Trump s-a instalat la mijlocul lunii ianuarie. Adică să nu-mi spuneți că în trei luni de administrație Trump, prima lor grijă a fost să lămurească situația din România.”

Fota nu interpretează aceste ultime declarații ca lobby: „România este, mai degrabă, o victimă colaterală, dacă mă întrebați pe mine, ca imagine cel puțin, în efortul acesta de a pune presiune pe Europa și de a forța Europa să se plieze pe niște coordonate ideologice propuse de Casa Albă”.

Conservatorii americani au decis să nu lase extrema dreapta europeană rușilor

În ceea ce privește efectul electoral pentru suveraniștii români, Fota susține: „Nu e clar dacă îi va ajuta. Abordarea aceasta le dărâmă teoriile de până acum. Și devoalează odată în plus ipocrizia pe care ei o alimentează. Adică acum eram suveraniști numai pe variantă europeană, pentru că ne temeam de Europa. Americanii sunt buni să ne trateze de sus un pic, să ne patroneze, că n-avem o problemă cu asta.”

Fota a mai discutat și despre intenția americanilor de a nu lăsa zona de suveranism european deschisă spre influența rusă. „Am mai spus-o de mai multe ori, americanii au opționat deja în privința asta încă de prin 2017. Mișcarea conservatoare americană s-a întrebat la un moment dat: „De ce să lăsăm conservatorii europeni să fie instrumentați, manevrați, influențați de Rusia?” De ce să nu facem noi lucrul acesta? Acesta a fost scopul vizitelor în Europa ale lui Steve Bannon, fostul consilier principal al președintelui Trump,” explică specialistul.

După plecarea sa de la Casa Albă în august 2017, Steve Bannon s-a concentrat pe consolidarea mișcărilor populiste și naționaliste din Europa. A vizitat și a interacționat cu numeroase partide și lideri politici din diverse țări europene, având ca scop crearea unei rețele de partide de dreapta unite. Printre țările și partidele cu care a avut contacte se numără: Olanda, Austria, Marea Britanie, Elveția,

Germania, Franța, Italia, Ungaria, Suedia, Polonia, Spania, Finlanda, Serbia, Israel.

„Trebuie angajat un dialog cu SUA”

Întrebat dacă poate fi contracarată această tendință în România, Fota a susținut: „Trebuie angajat un dialog cu Casa Albă și cu exponenţi importante ai mișcării conservatoare americane. Nu cred că canalele diplomatice vor avea o mare influență. Trebuie un pic de creativitate, trebuie construit ceva nou și care să se plieze pe stilul republicanilor actuali”.

Fostul consilier susține că este nevoie să li se explice conservatorilor din SUA aceste contradicții: „Să li se explice că România a fost și este pro-americană. Noi am fost și suntem favorabili unei relații cât mai strânse cu Statele Unite, inclusiv pe chestii de securitate. Dar acum suntem puși într-o dilemă, pentru că ce vine de la voi este contradictoriu. Pe de o parte, noi vrem să cumpărăm… armament, cum ați spus, pentru că e corect să ne apărăm. Pe de altă parte, dumneavoastră îi sprijiniți pe cei care se opun NATO și achiziționării de armament”.

Trebuie să ieșim din impasul acesta și să înțelegem ce vrea de fapt America de la noi?

„Contradicțiile care au apărut zilele acestea sunt cauzate de faptul că au existat poziționări care nu sunt bazate pe o înțelegere deplină a situației. Casa Albă și toată echipa republicană sunt încă în căutarea formulei formule pe care o vor folosi următorii patru ani în relația cu Europa”, spune Fota.

El subliniază că nu vorbim despre poziționări definitive. „Sunt poziționări de moment, repet, pot să rămână finale, și atunci chiar că avem o problemă, sau pot să fie influențate și ameliorate ca urmare a dialogului cu noi. Iar pentru noi este obligatoriu să angajăm acest dialog cu mișcarea conservatoare republicană și cu Casa Albă”.

Reprezentant al României la NATO: „Trump aplică principiul divide et impera”

L-am întrebat și pe generalul (r) Virgil Bălăceanu fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, cum se vede din perspectiva securității acest dublu mesaj care vine din SUA: pe de o parte ni se cer mai multe contribuții la apărare, iar pe de altă parte sunt susținuți lideri anti-NATO.

„Trump aplică principiul „divide et impera” (dezbină și cucerește-nr), ai dezbinat UE și nu mai ai un competitor omogen, unitar. Altfel îți desfășori relațiile economice pe baza unor acorduri bilaterale. Și altfel îți impui nevoile tale. Pentru Statele Unite, UE este un partener comercial incomod”, spune generalul. 

Partea în care se cer mai multe contribuții pentru statele NATO ne favorizează, spune generalul, „în ideea unei Europe a apărării, dincolo de poziția legată de cheltuielile de apărare pe care o au unii suveraniști. Aici lucrurile trebuie analizate și cu o perspectivă legată de stabilitatea Europei, pentru că dacă proiectul Uniunii Europene nu va funcționa și vom vorbi despre națiunile suverane ale Europei, ele vor fi din ce în ce mai înarmate. Pentru că presiunea legată acum de creșterea bugetelor de apărare nu este numai a lui Trump. Presiunea vine din interior pentru că este clar, Europa trebuie să-și asume responsabilitatea protejării și apărării propriului spațiu. a propriului teritoriu și, de ce nu, și a zonelor de interes ale Unii Europene.”

Vom fi obligați să cheltuim mai mult pentru o Europă a apărării. „Proiectul politic, economic, financiar, de mediu și așa mai departe, al Unii Europene trebuie să rămână. Dar UE în context NATO, nu separat de NATO, trebuie să-și consolideze postura de apărare și descurajare. Sigur, e un proces care va necesita timp, dar…până la urmă are efecte benefice din punct de vedere al solidității Uniunii Europene, respectiv a solidității NATO pe teritoriul european. Relația tras-atlantică rămânând”, explică generalul.

El aduce aminte că țările europene din NATO au fost solidare cu Statele Unite în războiul din Afganistan. „Deși nu era un interes direct al nostru, al europenilor/NATO, pentru Afganistan. Am fost solitari din acest punct de vedere. Este o lecție pe care Trump nu trebuie să o uite. Ca atare, solidaritatea la nivel NATO trebuie să rămână, însă ceea ce se vrea este efortul principal pentru securitatea Europei să fie făcut de UE în formatul NATO, iar forța militară a Statelor Unite să devină complementară și să sigure o consolidare a postului de apărare și descurajare”.

Buhnici: „Cineva pompează bani serioși în operațiunea asta”

În ceea ce privește, promovarea pe care influenceri MAGA o fac pentru Georgescu, jurnalistul George Buhnici susține că este vorba despre mulți bani.

Jurnalistul George Buhnici postează pe Facebook despre un „fenomen ciudat” pe car el-a observat în ultima vreme: „Nu vi se pare suspect cum tot vin influenceri americani prin România, mai ales din zona MAGA, chipurile să „salveze democrația”?

Jurnalistul susține că a cunoscut recent unul dintre acești influenceri în Dubai și a înțeles exact cum merge treaba: „Omul se prezintă drept „citizen journalist” (jurnalist-cetățean) dar am aflat de la organizatori că apare doar contra cost. Are o echipă întreagă care lucrează la conținut și postează și de zece ori pe oră, face mai multe live-uri pe zi, dar a găsit timp în februarie să vină special la București pentru a lupta alături de “liderii de drept” ai țării care nu au însă decât vreo cincime din Parlament.”

Chiar și cu un milion de vizualizări pe X (fostul Twitter) pentru un interviu, nu-ți scoți nici măcar costurile pentru prânzul echipei, spune Buhnici.  Întrebarea pe care și-o pune jurnalistul e simplă: cine plătește pentru toate astea?

„Nu zic că ar fi ilegal, dar hai să fim transparenți – e vorba de lobby aici, nu de „salvarea democrației”. Cineva pompează bani serioși în operațiunea asta”, concluzionează Buhnici.

De ce? „Pentru că X (fostul Twitter) a devenit principala sursă de știri pentru americani. Iar dacă nu poți controla media clasică, te orientezi spre social media. E mai ieftin pentru americani. Iar dacă nu poți controla media clasică, te orientezi spre social media. E mai ieftin și mai eficient. Cu câteva milioane de dolari poți să construiești acum o narațiune completă despre o țară. Ce credeți voi? Chiar s-au îndrăgostit brusc toți acești influenceri de democrația din România? Sau e vorba de altceva aici?”, întreabă retoric jurnalistul.