Experții consultați de „Adevărul” avertizează că România va trebui să ia de urgență câteva măsuri pentru a stabili o comunicare normală cu SUA. Americanii sunt, așa cum au recunoscut și reprezentanții statelor europene, singurii care pot asigura securitatea Europei, însă relațiile româno-americane sunt tot mai tulburi, iar antiamericanismul începe să își facă simțită prezența.
Imagine ilustrativă. FOTO: Pixabay
România este membru NATO și are o relație privilegiată cu cel mai puternic stat membru al Alianței, SUA. Cele două state au un parteneriat strategic încă din 1997, iar relațiile dintre cele două au evoluat de atunci tot mai mult. Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, odată cu venirea la putere a lui Donald Trump, relațiile româno-americane au devenit încordate, după ce Elon Musk, dar mai ales vicepreședintele JD Vance au criticat România pentru anularea alegerilor.
Reacția autorităților de la București a fost halucinantă. În loc să încerce să le explice partenerilor americani care au fost motivele reale care au dus la anularea alegerilor, românii au răspuns dur. Și nu prin vocea unor diplomați de carieră sau a unuia dintre cei în măsură să transmită mesaje în numele României, adică președintele interminar Ilie Bolojan sau premierul Marcel Ciolacu, ci prin vocea vicepreședintelui Autoritatății Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu, care i-a transmis un mesaj tăios lui Keith Kellogg, emisarul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina.
Relațiile cu SUA se înrăutățesc cu fiecare zi
Experții consultați de „Adevărul” consideră că România trebuie să ia urgent măsuri și să stabilească un canal serios de comunicare cu Statele Unite ale Americii, țara care în prezent asigură practic securitatea Europei, implicit a României. Europenii s-au convins deja de acest lucru. Ultima declarație a ministrului britanic al Apărării, John Healy, care a spus că numai Statele Unite îl pot opri Putin să atace din nou Ucraina, contrazice tonul optimist al unor lideri europeni și analiști care mai cred că Europa poate să-și poarte singură de grijă, în acest moment, sărind peste etapele reînarmării și autoresponsabilizării, care ar dura ani de zile.
„În cele din urmă, numai Statele Unite îi pot oferi lui Putin un mijloc de descurajare care să-l împiedice să atace din nou, iar detaliile acestui lucru sunt în curs de rezolvare acum”, a spus Healey în timpul unui discurs despre reforma apărării la Institutul Guvernului din Londra.
Expertă în relații internaționale, specializată pe analiza informațiilor și sociololgie politică în SUA și în zona Orientului Mijlociu, Ioana Bercean a fost studenta lui William Burns, la Universitarea Harvard. Burns este nimeni altul decât fostul director al CIA în SUA, în timpul mandatului lui Joe Biden.
Profesor la SNSPA, Ioana Bercean spune că, după ce anterior s-au contrat în declarații cu Donald Trump, liderii europeni încearcă acum să reintre în grațiile președintelui american, pentru a se asigura că SUA nu vor abandona Europa. Este cazul președintelui Franței, Emmanuel Macron, dar și a premierului britanic, Keir Starmer, care par să fi revenit la sentimente mai bune față de Trump. Dovada? Cei doi lideri ai celor mai puternice națiuni europene vor merge la Washington, la începutul săptămânii viitoare, pentru a discuta cu Trump o serie de detalii importante, de la dosarul ucrainean și până la relațiile transatlantice.
Europenii au ajuns din nou la mâna lui Trump
„Probabil că s-au stabilit niște puncte-cheie, niște piloni de la care vor pleca următoarele negocieri, dar pe parcurs, sigur, se adaptează. Vedeți că premierul britanic și președintele Macron merg la Washington, iar acesta e un semnal că până la urmă cheia acestor negocieri este tot la ei, tot la americani. Adică da, ne-am întâlnit și noi de două ori la Paris, încercăm să facem niște lucruri, dar astea sunt mai degrabă o formă de răspuns sau o reacție aproape instantanee la declarațiile lui Donald Trump, la întâlnirea de la Riad. Și atunci Europa s-a simțit obligată și tactic să răspundă într-un fel. Și au fost acele întâlniri în urma cărora nu s-a stabilit mare lucru pentru că cea mai importantă concluzie a acelor întâlniri este că premierul britanic și președintele Franței merg la Washington să discute cu Donald Trump. Adică în cheia asta trebuie să înțelegem că nu se va întâmpla nimic fără americani. Și să ne liniștim un pic, că americanii nu vor pleca din Europa. Mai mult, s-ar putea să avem o surpriză să vină și mai mulți în Europa, pentru că și Donald Trump înțelege, dincolo de discursurile lui foarte entuziaste și neortodoxe, că Europa este un partener de care are nevoie atât din punct de vedere securitar, cât mai ales din punct de vedere economic, pentru că SUA și Europa sunt legate între ele”, spune Ioana Bercean.
La rândul lor, americanii ar avea motive serioase să nu-și abandoneze principalul partener, Uniunea Europeană, iar asta din mai multe motive. Unul dintre ele este faptul că SUA au nevoie să facă în continuare afaceri cu europenii.
Ioana Bercean. FOTO: Arhivă personală
„Economia americană produce foarte multe lucruri care ajung pe piața europeană. Iar dacă piața europeană s-ar închide sau pur și simplu europenii nu le vor mai cumpăra sau tarifele vor fi atât de mari încât ele vor fi prohibitive, sigur că și economia americană va fi afectată. Ori asta ar fi un efect de bumerang pentru Donald Trump, care le-a promis americanilor că va face America măreață, că va fi, nu citez exact, o epocă de aur”, mai spune experta.
În opinia sa, nu se pune problema ca SUA să renunțe la Europa sau să cedeze sfere de influență Rusiei. SUA, spune ea, vor continua să-și susțină aliații.
„Conceptul acesta sau rostogolirea sintagmei cu cedarea Europei mie mi se pare foarte forțată, scoasă din context și nu știu cine a aruncat-o pe piață. Dar Donald Trump nu a spus niciodată asta. Din contră, a spus că va continua să susțină Europa, dar cu unele precizări. Le-a cerut pe bună dreptate europenilor să investească și ei în propria securitate. Anterior, același lucru l-a cerut și Obama, dar atunci nu a fost această reacție plină de adversitate a europenilor, la fel cum nu a fost o reacție dură nici când actualul secretar general al NATO, Mark Rutte, a venit cu o solicitare identică”, adaugă experta.
România repetentă
În ce privește România, se pare că la București încă nu s-a înțeles faptul că securitatea țării, ca și a întregii regiuni și a întregului continent, depinde în cea mai mare măsură de SUA. Într-un moment în care europenii se regrupează și încearcă să obțină bunăvoința lui Donald Trump, România pare că a luat-o pe contrasens.
„Ar fi momentul ca autoritățile să se mobilizeze. În primul rând trebuie să fim adecvați și să înțelegem. Repet, ne place sau nu ne place de Trump, pentru că nu contează cine este președinte la Casa Albă sau cine va fi peste patru ani. Pentru mine este important ca noi să fim adecvați și să înțelegem ce vrea fiecare administrație. Acum, în acest moment, trebuie să înțelegem următorul lucru care este evident, reiese din toate declarațiile administrației la orice nivel. Să înțelegem și că administrația Trump nu se va apropia foarte tare de orice politician sau orice factor decizional care a fost foarte prietenos cu administrația Biden. Sigur că nu este corect, sigur că nu este calea diplomatică cu care noi am fost obișnuiți până acum, dar trebuie să înțelegem limbajul lui Donald Trump”, spune experta.
Europenii încep să înțeleagă acest lucru, iar cea mai bună dovadă e vizita pregătită de președintele Emmanuel Macron, la Washington.
„Noi vedem că în Europa doamna Meloni vorbește limba lui Donald Trump, dar președintele Macron s-a adaptat imediat noilor condiții și chiar dacă nu vorbește pe aceeași limbă cu Donald Trump, măcar pretinde că face lucrul acesta și se duce la Washington pentru a pune lucrurile pe masă, pentru a găsi soluții de compromis, sau măcar pentru a se întâlni la mijloc”, mai spune ea.
Suntem incapabili să comunicăm cu administrația Trump
Pentru liderii români ar fi vital să facă exact același lucru ca și liderii Franței și Regatului Unit, adaugă experta, cu atât mai mult cu cât România este deja mult prea des invocată în discursurile politice americane de la cel mai înalt nivel.
„Atâta vreme când noi nu avem o relație directă, o linie directă cu administrația Trump, este ceva ce trebuie neapărat urgent corectat. Și asta înseamnă politicieni care să fie puțin mai noi și puțin mai adecvați, care să înțeleagă mersul lucrurilor și care să fie suficient de pregătiți și de educați să poată reacționa într-un timp foarte scurt la situații imprevizibile care pot să apară în orice moment”, susține Bercean.
În acest moment, avertizează ea, România nu știe cum să pună problema în raport cu SUA. De la o poziție umilă, în perioada administrației Biden, România a trecut acum la o poziționare diferită, fără a găsi calea de mijloc și fără idei clare și o diplomație serioasă.
„Atâta vreme cât vom fi doar reactivi față de anumite reacții și nu avem inițiativă și ne limităm doar la a-i trage la răspundere pe acei oficiali americani, aceste lucruri nu vor funcționa în favoarea noastră. Noi, România, suntem o țară, o putere medie cu suficiente capabilități și posibilități, dar și oportunități, în primul rând, de a deveni o putere regională și acesta este un moment foarte oportun care ar trebui exploatat. Dar pentru a fi exploatat și pentru a avea și o anumită doză de reușită, un anume succes, asta înseamnă că trebuie să ne debarasăm puțin de vechea gândire, de vechea abordare. Pentru că lumea se schimbă, fie că vrem, fie că nu vrem, fie că ne place, fie că nu ne place. Lumea se schimbă, vine peste noi, iar dacă noi vom fi în continuare reactivi, fără să avem planurile A, B, C, D și E, în funcție de moment, vom rămâne la coadă, la căruță, în timp ce vom vedea actori regionali din jurul nostru care vor păși înainte, vor prelua inițiativa și noi vom depinde mereu de aceștia. Ar trebui să ne căutăm un loc la masă, pentru că așa cum arată momentan lucrurile, suntem doar în meniu, din păcate. E o vorbă care este tot preluată, dar în momentul de față așa arată lucrurile”, e semnalul de alarmă tras de Ioana Bercean.
Am putea avea doar de câștigat, dar nu știm cum
România nu doar că nu știe să se poziționeze în raport cu SUA, dar arată și că nu știe cum să se poziționeze strategic în raport cu situația din Ucraina. Soluții există, evident, iar acestea sunt la îndemâna României, însă autoritățile de la București nu sunt capabile să le vadă.
„Noi nu încercăm să controlăm nici această narațiune care vine dinspre vicepreședintele JD Vance legată de alegerile din România, nu încercăm să ne poziționăm nici strategic în funcție de ce se va întâmpla în Ucraina și trebuie să învățăm sau să vedem această realitate, că trebuie să ne luăm de mână cu Polonia și cu Turcia în primul rând și să facem, dacă vreți, o mini-alianță din aceasta regională care întotdeauna va fi mult mai puternică în orice fel de negociere cu administația Trump sau inclusiv în interiorul Uniunii Europene. Turcia nu este membru UE, dar de ce am menționat Turcia? Că este de o importanță mare, pentru că este țara care controlează Marea Neagră sau are cheile de intrare și de ieșire din Marea Neagră datorită convenției de la Montreux”, explică Bercean.
În plus, România ar putea avea numai avantaje din reconstrucția Ucrainei, dar și din momentul în care se va ajunge ca americanii să exploateze resursele Ucrainei.
„Am putea să gândim puțin și în perspectivă economică, dacă America va începe să exploateze acele metale rare din Ucraina, România ar putea avea foarte mult de câștigat. Pentru că acele metale vor trebui scoase din Ucraina pe undeva, iar Marea Neagră poate fi o rută de transport foarte bună. Ori asta înseamnă plus valoare economică pentru noi și securitate în regiunea Mării Neagre. Adică noi, dacă am fi inteligenți, am avea doar de câștigat din tot ce se întâmplă. Repet, că ne place sau nu ne place, că era doamna Harris sau că este Donald Trump, lucrurile se întâmplau în același fel, doar că erau îmbrăcate altfel, la nivel de discurs”, punctează experta.
O oportunitate unică
În acest moment, mai spune ea, România are o oportunitate cu care nu se va mai întâlni probabil cel puțin o jumătate de secol de acum înainte.
„Pentru România este o oportunitate pe care nu am mai avut-o de la aderarea la UE și NATO, sau în ordine cronologică inversă. Și este o oportunitate cu care nu ne vom mai întâlni poate în următorii 50 de ani. Dar pentru asta avem nevoie de oameni care să înțeleagă acest lucru, să se schimbe oarecum această garnitură veche, sigur, care nu trebuie neapărat îndepărtată, pentru că are know-how, are cunoștință, are experiență, dar ar putea să vină experți din eșalonul 2 în față, cu idei proaspete”, mai spune Bercean.
Experta face și o comparație cu Ucraina și îl dă ca exemplu pe președintele Volodimir Zelenski, care a știut foarte bine cum trebuie să pună problema în raport cu americanii.
Să învățăm de la Zelenski
„Dacă e să facem o comparație cu Ucraina, ce s-ar fi întâmplat dacă președintele Zelenski nu ar fi fost destul de inspirat să spună, cum spunea Captain America în Răzbunătorii, în celebra serie, Am nevoie de arme, nu de un transport. Adică a fost exact un răspuns american la o situație foarte complicată și a dat dovadă de adecvare și de instrumentalizare maximă a unui moment oportun în care Ucraina, chiar dacă nu câștigă fizic războiul pe partea militară, a câștigat războiul identitar. A fost momentul în care Ucraina s-a desprins pentru totdeauna, sau cel puțin pentru perioada predictibilă, nu pe termen mediu și lung, s-a desprins de Rusia, are propria sa identitate națională, ideologică, pro-europeană, pro-americană”, mai afirmă Ioana Bercean.
Generalul (r) Alexandru Grumaz este cunoscut ca primul general român cu studii în SUA, la Harvard. La finele anilor ’90 și începutul lui 2000, el a fost implicat în aspecte esențiale ale reformei Armatei Române, pentru integrarea în NATO. În opinia sa, pentru România este esențială apartenența la NATO și Uniunea Europeană, dar și parteneriatul strategic cu SUA. Fără aceasta, nu se vorbi despre securitatea României și nici despre prosperitatea și dezvoltarea țării. Complementar, România ar trebui să mizeze și pe celalalte parteneriate importante, de pe urma cărora nu știe absolut deloc să profite.
Americanii nu renunță la România
„Avem și alte parteneriate strategice, de exemplu cele cu cu Polonia și Turcia, plus avem o trilaterală Polonia-Turcia-România, pe care noi nu le-am folosit niciodată. Adică discuțiile care au avut loc sunt așa, la nivel de directori din Ministerul de Externe, n-au fost la nivelul miniștrilor de Externe. Ceea ce ar fi trebuit să întâmple. Ori la ora actuală problema este că țările de pe flancul estic cele mai importante sunt Polonia și România”, spune generalul Grumaz.
În opinia sa, nu doar că americanii nu se vor retrage din România, dar e posibil să asistăm pe termen mediu chiar la o prezență sporită a trupelor americane și a celor europene.
„Eu nu cred că trupele americane se vor retrage din România. Eu cred chiar că se va face o consolidare. Și am să dau și un exemplu. Francezii au anunțat că vor să-și consolideze prezența și să aducă noi trupe la poligonul de la Cincu. Deci asta e clar. Acolo va fi o capacitate de apărare europeană. Baza militară de la Câmpia Turzii rămâne ca un obiectiv principal pentru Statele Unite, la fel și cea de la Kogălniceanu. Pentru că ideea strategică a americanilor este o direcție care se oprește pe Georgia. Trece Marea Neagră și se oprește pe Georgia. Așa că problema retragerii trupelor americane din România eu nu o consider fezabilă la ora actuală, ba din contră. Eu cred că va fi crescut numărul lor prin aducerea unor militari de la baza americană de la Rammstein. Asta a și zis-o Trump, dacă ne amintim, în primul său mandat, la un moment dat”, mai spune generalul Grumaz.
Generalul Alexandru Grumaz. FOTO: Arhivă personală
În același timp, problema ar fi, spune generalul, că România nu reușește să se adapteze noilor realități de la Washington și din lume.
„Este un cutremur, o mișcare tectonică în relațiile internaționale, odată cu venirea lui Donald Trump la Casa Albă. Donald Trump folosește real politick-ul lui Otto von Bismarck la ora actuală. Și atunci trebuie să înțelegem că ceea ce face Donald Trump e total diferit de ceea ce a făcut Biden. Epoca Biden s-a încheiat! Ori dacă europenii nu înțeleg lucrul ăsta, nici românii văd că nu înțeleg lucrul ăsta. Și mai este un element. Olaf Scholz nu va mai fi curând în fruntea Germaniei, la fel și Macron va pleca nu peste foarte mult de la conducerea Franței. Și atunci noi trebuie să ne gândim, să fim practici, să fim pragmatici, cine va conduce cu adevărat Europa?”, adaugă generalul Grumaz.
De ce a ajuns Europa de neluat în seamă
În acest moment, mai spune el, Uniunea Europeană nu este considerată un partener pe picior de egalitate cu marile puteri SUA și China. Europa și-a arătat limitele capabilității la Minsk 1 și Minsk 2, cele două tratate cu Rusia și Ucraina, care nu au fost respectate de absolut nimeni.
„Ne scăldăm într-o mocirlă din care nici măcar nu încercăm să ieșim. Atât timp cât lucrurile sunt inacceptabile de o parte sau de alta, negocierile cu Rusia nu le duce Europa, ci le duce America. Negocierile pe care le-a dus Europa s-au oprit la Minsk 2. Și de atunci s-a încheiat, chiar dacă nouă, ca europeni, evident că nu ne convine că rolul nostru, capacitatea noastră nu e așa mare cum am vrea noi”, susține generalul Grumaz.
Vestea proastă este, spune generalul Alexandru Grumaz, că la București nu se înțeleg încă anumite lucruri. Spre deosebire de România, adaugă el, Polonia a înțeles rapid cum stau lucrurile și s-a aliniat imediat Americii.
„Noi avem un parteneriat strategic cu America. Opțiunea unor politicieni de la noi, de a-i sfida pe americani, nu mi se pare că ne va duce într-o direcție bună. Să ne ferim de antiamericanism. Într-o lume în care lucrurile se schimbă cu asemenea repeziciune, vedem că până și puteri ca Franța și Marea Britanie așteaptă să fie apărate de SUA. Și lucrurile, vedem, se schimbă rapid în Europa, dar noi, dacă privim mereu în altă parte, nu vom avea timp să reacționăm la tot ce ni se întâmplă”, mai spune generalul.
Francezii și britanicii au înțeles că au nevoie de Trump, noi nu
Problema este că, în timp ce președintele Franței și premierul britanic se duc la Washington, România nu are niciun emisar care să ne reprezinte în fața administrației Trump.
„Liderii Franței și Regatului Unit se duc la Washington să înțeleagă și ei care este poziția lui Donald Trump și să negocieze, să discute cu el. Pentru că astea trebuiau să facă de la început. Să meargă acolo. Noi am trimis pe cineva la Washington? Vă spun eu, n-am trimis pe nimeni. Noi scriem, ambasadorul nostru scrie despre ciorba rădăuțeană. Asta este, atât putem”, punctează generalul.
El compară această perioadă cu cea în care se afla în SUA, unde a făcut studii la Harvard, iar ulterior a primit sarcina de a se implica în aspecte esențiale ale reformei Armatei Române, pentru integrarea în NATO.
„Europa este la ora actuală la mijloc între China și Statele Unite ale Americii. Nu mai vorbesc de Rusia. Pentru că aici este un război care se duce în Ucraina și care afectează întreaga securitate a Europei”, e tabloul geopolitic schițat în două fraze de generalul Grumaz.
Cât de importante sunt NATO și UE
Tot ceea ce a făcut România a făcut grație apartenenței sale la Uniunea Europeană și NATO, amintește generalul.
„Armata este reformată. Politica noastră internă a câștigat foarte mult și toate obiectivele de infrastructură cu bani europeni au explodat, mai ales în ultima perioadă. Deci lucrurile astea sunt extrem de importante pentru România. Sprijinul pe care îl primim de la Uniunea Europeană este important. Numai că noi trebuie să înțelegem un lucru. Nu e suficient sprijinul Uniunii Europene, e important ca eu să-mi rezolv interesul meu național. Bun, eu poate sunt părtinitor pentru că am făcut studiile în Statele Unite, dar oricum am lua-o este important dacă ai un parteneriat strategic să îl respecți. Nu mă apuc să dau cu piedre în cel care îmi asigură umbrela de securitate, nu înjur America. Pentru că prezența trupelor americane în România înseamnă o umbrelă de securitate extrem de importantă pentru noi români. Și atunci, ce fac?”, adaugă generalul.
El amintește că în anii 90 și la începutul anilor 2000, exista încă, la nivelul unor politicieni și a unor generali români, percepția că nu avem nevoie de americani pentru a fi apărați. Au fost anii în care generalul Alexandru Grumaz a susținut cu toate eforturile apropierea de SUA și intrarea României în NATO, dar s-a lovit de opoziția unor importanți politicieni și a unor generali.
Antiamericanismul și sabotajele din anii 90
„Eu am prins democrații la putere în anii petrecuți la Washington, dar am avut relații foarte bune și cu republicanii. Să nu ne facem iluzii, politica americană este aceeași, indiferent dacă au la putere pe democrați sau pe republicani. Da, sunt anumite tușe pe care le dau unii sau alții, dar, în general, e aceeași politică. În acei ani am fost implicat în preluarea, în semnarea memorandumului dintre România și Statele Unite privitor la C-130, la avioanele de transport C-130. Multă lume importantă s-a opus, au spus că nu avem nevoie de aceste avioane. Ei bine, avioanele au fost modernizate la vremea aceea când le-am adus, iar în 2006 au venit primele două avioane C-130 cu care, de-a lungul timpului, ne-au transportat trupe românești sau trupe din Europa în teatre de război, precum Irak sau Afganistan. Noi am folosit avioanele C-130 și eram singura țară din Europa care avea avioane C-130. Mai era o singură țară și aia era Belgia, care avea două avioane C-130, dintre care unul se prăbușise la o decolare. Deci noi am avut această posibilitate. Atunci au fost foarte mulți generali în Ministerul Apărării care s-au opus aducerii acestor avioane. Am trecut peste faza asta, până când s-a dovedit că acestea erau foarte bune și că americanii nu ne dădeau hârburi, cum spuneau unii”, punctează generalul.
De asemenea, o importantă opoziție și un antiamericanism au devenit evenidente și în alte ocazii. Și nu de rareori.
„Mă refer la discuțiile pe care le-am avut când am cumpărat primele avioane fără pilot tactice. Au zis, dom’le, din astea puteam să facem și noi. Și le-am răspuns: Dom’le, puteam să facem, dar n-am făcut. Deci avioanele fără pilot, dronele Shadow care au fost aduse în România, au fost folosite în Irak și în Afganistan. Și am fost singura țară care a avut licență pentru astfel de avioane în forțele armate. La vremea respectivă am adus primele radare performante în România, F-117, PPS-117. Și atunci lucurile se făceau greu, erau încă foarte mulți generali cu studii pe la Moscova și care se oponeau în mod discret sau uneori mai direct. Un eșec a fost că n-am reușit să facem elicoptere de atac Dracula. N-am reușit să-l facem pentru că s-a opus prim-ministrul de la vremea aceea, Radu Vasile. N-a semnat. La el a ajuns documentul pe masă și nu l-a semnat. De ce, e o enigmă pe care probabil că istoricii o vor rezolva”, detaliază generalul Grumaz.
Rușii jubilează
În opinia sa, doar Moscova este beneficiara antiamericanismului din Europa și România. Putin și ai săi au toate motivele să jubileze.
„Interesul lor e să-i scoată pe americani de aici. Este clar, aici sunt și acțiuni hibride ale rușilor. Sunt oameni plătiți de ruși. De multe ori, acești oameni trec aparent mari susținători ai Bruxellesului și Washingtonului, se declară pro-occidentali și ies mereu în față cu asta. Dar sunt de fapt oamenii rușilor. Totul e pe bani. Rușii întotdeauna au plătit bine, toate operațiunile hibride ale rușilor au fost bine plătite. Să ne aducem aminte protestele de la Pungești, când rușii au plătit lideri și șefi de ONG-uri importante ca să îi alunge pe americani. A fost o operațiune extraordinar de bine pusă la punct în cele mai mici detalii și pusă perfect în practică, o operațiune finanțată de ruși. Întotdeauna unde e mult antiamericanism sunt ei”, mai spune generalul.
Hari Bucur Marcu este expert internațional în probleme de politici de apărare națională, instituționalizarea sectorului de securitate și apărare națională, reforma sectorului de securitate. Între 1990 și 2003 a fost printre experții implicați în aspecte esențiale ale reformei Armatei Române, cu deosebire în relația cu NATO și a lucrat nemijlocit în structurile Alianței ca șef de secție învățământ și instrucție. Nu în ultimul rând, a fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate, consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO și alte funcții în Armata României.
Hari Bucur Marcu. FOTO: Arhivă Adevărul
Cunoscutul expert atrage atenția asupra faptului că România riscă să își distrugă singură relațiile cu Washingtonul. Partea română, spune el, nu este capabilă să-și susțină interesele pe celălalt mal al Atlanticului. El amintește scandalul provocat de declarațiile șefului cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, care a spus, la Antena 3, că România riscă să aibă de suferit în cazul unei înțelegeri ruso-americane precum cea de la Ialta. Ulterior, el a revenit asupra declarațiilor sale și a afirmat că se referea la o mai veche solicitare a Rusiei, din 2021, respinsă de americani. Ultimele sale declarații au trecut aproape neobservate în fața unui tsunami declanșat de primele declarații. A fost semnalul unui val de antiamericanism în România și de neîncredere în cel mai important partener strategic.
„Nu se face așa ceva”
„După declarațiile lui Musk și JD Vance, la care nu am știut cum să răspundem într-un mod diplomatic, dar ferm, scandalul de acum a ajuns sigur la Washington. Și cum credeți că percep americanii lipsa oricărei încrederi în ei, deși suntem parteneri strategici și aliați? Nu ne-au dat niciodată motive să ne îndoim de faptul că respectă principiile și alianța noastră, dar ne-am grăbit să-i arătăm cu degetul și să-i criticăm, pe baza unor simple speculații, fără nicio dovadă. Asemenea lucruri pot avea urmări, nu se face așa ceva între aliați”, spune Marcu.
România, mai spune el, a depus un efort serios începând cu anii 90 pentru asigurarea securității sale. În centrul acestui efort s-a aflat toată silința de a convinge America și Uniunea Europeană că merităm să le fim aliați. Hari Bucur Marcu, la fel ca și generalul Alexandru Grumaz, au fost direct implicați în tot acest efort care avea ca țintă acceptarea României în NATO și obținerea garanțiilor de securitate.
Le-am câștigat greu încrederea, o pierdem mult mai ușor
„Le-am câștigat cu greu încrederea, nu a fost deloc simplu. Vreau să avertizez că pe cât de greu le-am câștigat încrederea, pe atât de ușor îi putem dezamăgi. Și începem s-o facem. Sigur, au fost declarațiile lui Elon Musk și JD Vance și unele acuzații. Ce trebuia să facem? Dacă avem dovezi serioase cu privire la implicarea rușilor în alegeri, trebuia să le dăm aliaților noștri de la Washington. Dar probabil că ele nu există sau sunt foarte subțiri. Iar dacă nu, la fel de rău e că nu am fost capabili să le prezentăm. Nu am știut nici cum să reacționăm, nu este în regulă”, adaugă cunoscutul expert.
În opinia sa, SUA nu vor lăsa niciodată Europa în brațele Rusiei. Din contră, dincolo de limbajul împăciuitor folosit de Trump în raport cu Rusia, este vorba doar de faptul că americanii vor să-i convingă pe ruși să facă pace în Ucraina.
„Multă lume i-a reproșat lui Trump că vorbește cu Putin, că discută cu un criminal. Dar ce ar trebui să facă, să-l înjure? Nu poți să negociezi cu cineva în timp ce îl înjuri. Iar interesul lui Trump este să facă pace în Ucraina. Războiul nu curge așa cum era de dorit, s-a ajuns în al treilea an, sunt sute de mii de victime. Trump procedează corect că vrea pace, războiul din Ucraina trebuie oprit. Dar unii lideri europeni nu au înțeles, ba mai mult l-au acuzat de diverse lucruri. Au spus ba că Trump e Hitler, ba că e nazist, ba că ține cu fasciștii, doar acuzații dure, însă nefondate. De fapt, Trump face exact ce trebuie acum și pune în prim plan interesele americane, fără a dăuna celor ale aliaților. Pentru că nu va părăsi niciodată Europa și nici Ucraina, dar trebuie să-i facă într-un fel sau altul pe ruși să oprească războiul”, mai spune Hari Bucur Marcu.