Landau an der Isar, Kempten și Pfarrkirchen – aceste orașe mici, necunoscute pentru mulți europeni și, de altfel, și pentru mulți germani, ar putea decide politica de migrație a Europei. Cine va ieși în frunte în câteva circumscripții din Bavaria rurală la alegerile generale din Germania, de duminică, va stabili dacă următorul guvern de la Berlin va lua în serios controlul migrației. Motivul este oarecum complicat, dar merită atenție, scrie Michael Mosbacher în The Telegraph.
Votul bavarezilor important pentru politica de imigrație a Geramniei și Europei/ FOTO:X
Chiar înainte de atacul din München, migrația era deja principala temă a campaniei electorale din Germania. Friedrich Merz, liderul CDU (Uniunea Creștin-Democrată) și aproape sigur viitor cancelar, a promis o abordare mult mai dură decât politica pe care țara o adoptase în ultimele decenii.
Merz a recunoscut că politica de „granițe deschise” a Angelei Merkel, fostul cancelar al CDU, a avut consecințe dezastruoase. Această schimbare de poziție a CDU nu este, să zicem, deloc străină de ascensiunea AfD (Alternativa pentru Germania), partidul populist care acum ocupă locul al doilea în toate sondajele. Merz încearcă cu disperare să prevină pierderea de susținători care migrează spre extrema dreaptă a partidului său.
Dar va reuși Merz să schimbe radical politica Germaniei?
Aceasta va depinde de cine vor fi partenerii săi de coaliție după alegeri – având în vedere sistemul electoral proporțional din Germania, formarea unei coaliții este inevitabilă. Cu o singură excepție îndoielnică în anii 1950, toate guvernele postbelice din Germania (și, din 1990, din întreaga țară) au fost coaliții. (Lucrurile s-au făcut diferit în Germania de Est – acolo, guvernele chiar susțineau că sunt multi-partite, dar, în realitate, nu erau).
Sondajele arată că CDU, împreună cu aliatul său bavarez permanent, CSU, are un sprijin de aproximativ 30%, AfD are 20%, iar SPD și Verzii sunt fiecare în jur de 15% (SPD fiind de obicei puțin înaintea Verzilor). Liberalii, FDP, și partidele de stânga populiste, cum ar fi Bündnis Sahra Wagenknecht (BSW) și Die Linke , partidul de stânga (succesorul foștilor comuniști din Germania de Est), sunt fiecare în jur de 5%.
În cele mai recente sondaje, stânga depășește puțin pragul de 5%, iar FDP este puțin sub acest prag, cu BSW exact pe linie. Pragul de 5% este crucial – dacă o formațiune îl atinge, va intra în Bundestag pentru următorii cinci ani. Dacă nu reușește să îl depășească, rămâne pe dinafară, deși există o cale de ocolire, destul de rară.
Un guvern CDU/AfD ar avea o majoritate parlamentară sigură și ar fi cu siguranță ferm în ceea ce privește migrația. AfD susține deschis „remigrarea” – ceea ce altădată numeam repatriere – ca pe o politică de bază. Dar șansele ca un guvern CDU/AfD să se formeze sunt practic inexistente.
S-a vorbit mult despre așa-numita „Brandmauer” (digul de protecție) al Germaniei față de extrema dreaptă, care ar putea să se prăbușească. În mare parte, acest lucru este o născocire.
Este adevărat că la sfârșitul lunii trecute, o propunere din partea CDU pentru întărirea granițelor Germaniei a fost adoptată cu voturile AfD. Dar asta nu înseamnă că guvernează împreună. Tabu-ul care a fost rupt este faptul că CDU nu a retras propunerea doar pentru că AfD ar fi susținut-o, ceea ce a fost norma până acum.
AfD nu face parte din nicio coaliție în niciunul dintre cele 16 landuri federale ale Germaniei și nici într-un consiliu municipal. Dacă nu câștigă alegerile, sunt excluși de la putere. Vremurile istorice au creat un tabu german puternic față de cooperarea cu un partid perceput ca fiind de extremă dreapta și nu se va încălca prea curând. Politicienii de centru-dreapta nu vor să fie considerați complici ai fascismului.
Așadar, ce se întâmplă cu formarea coalițiilor post-electorale și ce înseamnă acest lucru pentru politica de migrație? Cel mai probabil, următorul guvern din Germania va fi unul condus de CDU, cu SPD-ul lui Olaf Scholz sau cu Verzii ca parteneri minoritari – sau, posibil, o coaliție tripartită din toate trei.
Nu se va produce o schimbare majoră în politica de migrație
În prezent, o coaliție CDU/SPD pare mai probabilă decât una CDU/Verzii. Dar, în oricare dintre scenarii, nu se va produce o schimbare majoră în politica de migrație. Partidele de stânga, în special Verzii, nu vor accepta acest lucru. Pentru a mulțumi opinia publică, ar putea exista câteva declarații mai ferme despre limitarea migrației, dar aceasta va fi toată schimbarea.
Există vreo posibilitate alternativă care i-ar permite lui Merz să impună politicile sale? Ar necesita ceea ce germanii numesc „Bürgerliche Mehrheit” – adică o majoritate de centru-dreapta. Aceasta ar presupune ca FDP să obțină cel puțin 5% din voturi și să rămână în parlament, ceea ce ar însemna că ar trebui să depășească ușor sondajele curente. Dar nici acest lucru nu ar fi suficient.
Cele trei circumscripții bavareze
Și aici intervin cele trei circumscripții bavareze. Germanii au două buletine de vot la alegeri, unul pentru un deputat de circumscripție și unul pentru lista de partid. Dacă un partid nu atinge pragul de 5%, dar câștigă în trei circumscripții, pragul respectiv nu se mai aplică. De exemplu, în alegerile din 2021, partidul de stânga nu a atins pragul de 5%, dar a câștigat trei circumscripții – două în fostul Berlin de Est și una în Leipzig – și astfel a intrat în Bundestag cu 39 de locuri.
Este o modalitate de a ocoli pragul de 5% pentru partidele cu o bază puternică regională; nu ar funcționa niciodată pentru FDP – ei nu au câștigat o circumscripție din 1987 și aceasta a fost prima din 1957.
Guvernul Scholz a încercat să închidă această portiță de ieșire dintr-un interes electoral propriu, dar Curtea Constituțională a Germaniei a susținut-o. Așadar, aceasta va exista și în acest scrutin. Și asta înseamnă că există o șansă mică pentru o majoritate de centru-dreapta în următorul Bundestag.
”Alegătorii Liberi” sunt un grup care a avut partea sa de controverse. Dar ei sunt partenerul junior în guvernul landului Bavaria și sunt, de fapt, doar un pic la dreapta CDU/CSU. Deși sunt deosebit de puternici în zonele rurale din Bavaria, la nivel național au un sondaj de aproximativ 2 %, mult prea mic pentru a fi reprezentați în Bundestag. Cu toate acestea, ei vizează patru locuri bavareze în speranța de a câștiga trei dintre ele – și astfel să intre în parlamentul de la Berlin cu aproximativ 20 de deputați. Pe lângă revenirea FDP în Bundestag, s-ar putea forma o coaliție stabilă de centru-dreapta formată din CDU/CSU, FDP și ”Alegătorii Liberi”.
O reformă serioasă a imigrației în cea mai mare țară din Europa ar fi atunci posibilă. Și dacă Germania își schimbă abordarea, o mare parte a Europei va găsi curajul să o urmeze, notează Michael Mosbacher în The Telegraph.