La fel ca alerta cu bombă de pe aeroportul din Strasbourg a fost încercarea suveraniștilor din Parlamentul European de a aduce în dezbaterea europeană situația respingerii candidaturii lui Georgescu. Instituțiile europene sprijină deciziile autorităților românești în ciuda oricăror interfererențe.
Protestele din România și inerferențele americane nu au un ecou important în UE. FOTO: Inquam Photos
Atitudinea gravă a europarlamentarului Gheorghe Piperea (AUR), care contrasta cu cămașa lui primăvăratică cu floricele roșii, albastre și galbene, anunța că ceva rău se va întâmpla. Luni dimineața, pe Aeroportul Otopeni, politicianul le explica jurnaliștilor, care așteptau cursa Tarom care urma să-i ducă la o nouă sesiune a Parlamentului European de la Strasbourg, cât de gravă este decizia BEC cu privire la invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu:
„Mă întreb ce atitudine va avea mai ales administrația Trump, mai ales la ce înseamnă acum America și de asemenea ce atitudinea va avea UE față de rezultatul alegerilor pentru că este foarte probabil ca cineva mai puternic și mai atent decât noi, care vede pădurea și nu se concentrează pe arbori va putea să spună că acestea nu sunt niște alegeri legitime și în consecință cel ce va ieși președinte nu este chiar credibil, nu e chiar legitim”.
La tonul grav și rău-prevestitor al suveranistului a contribuit și mesajul lui Elon Musk, care, între planurile de a concedia cât mai mulți angajați din administrația americană și strategia de a ajunge pe Marte, a găsit timp de a se preocupa de soarta democrației din România:
„BREAKING: România i-a INTERZIS lui Călin Georgescu să candideze la preşedinţie. El a câştigat primul tur de scrutin înainte să fie anulat. Acum el conduce din nou în sondaje. Aşa că acum pur şi simplu i-au interzis să candideze. Apropo, acest lucru se întâmplă într-o ţară din UE”, a scris acesta pe rețeaua X. „E o nebunie”, a exclamat Musk.
Atât Piperea, cât și Musk păreau să știe că ceva rău se va întâmpla. Și s-a întâmplat. În jurul orei 11, după ce a aterizat avionul care aducea mai mulți europarlamentari români la Strasbourg, printre care însuși Gheorghe Piperea, dar și Claudiu Târziu, Georgiana Teodorescu, Dan Barna și Lucian Romaşcanu, pilotul a anunțat că aerogara franceză este vizată de o alertă cu bombă. Astfel, pasagerii au fost nevoiți să aștepte circa 30 de minute în avion și apoi totul a reintrat în normal. A fost o alertă falsă.
Câteva ore mai târziu, două grupuri politice suveraniste au încercat să „deturneze” agenda sesiunii din Strasbourg a Parlamentului European cu o dezbatere privind situația din România după ce Biroul Electoral Central a respins duminică înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu.
Efectul demersului suveraniștilor a fost similar cu cel al alertei cu bombă: a provocat câteva minute de întârziere și apoi toată lumea a uitat incidentul.
Bomba suveraniștilor
În prima zi a sesiunii parlamentare, în jurul orei 17.00, a fost „detonată” bomba suveraniștilor. Au fost, de fapt, două „bombe” prin care s-a încercat aducerea pe ordinea de zi a respingerii candidaturii lui Călin Georgescu.
Prima propunere de schimbare a agendei a aparținut lui Gheorghe Piperea, reprezentantul grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), în cadrul căruia George Simion este vicepreședinte. Piperea, care este de profesie avocat și profesor de drept comercial la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti, le-a explicat colegilor europarlamentari că „sistemul nostru judiciar este acum o armă politică, iar birocrația UE, girând acest sistem, pune în pericol credibilitatea și reziliența democrației și a sistemului judiciar de tip european.”
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță a replicat dur în plen și a cerut ca propunerea să fie respinsă, afirmând că ea ar submina chiar principiul legalității. Ștefănuță a mai precizat că președintele AUR, partidul care cere dezbateri cu privire la democrație în Parlamentul European, a declarat că membrii BEC care au decis respingerea candidaturii lui Georgescu „trebuie jupuiți în piața publică”.
Propunerea a fost respinsă cu 309 voturi „împotrivă”, 110 „pentru” și nouă abțineri.
Un alt grup suveranist, de data aceasta cel înființat de extremiștii germani de la AfD, – Europa Națiunilor Suverane (ESN) – a depus o propunere similară, în care se cerea discutarea situației din România. Din nou, discuția a fost respinsă în plen, cu 317 voturi „împotrivă”, 109 „pentru” și 7 abțineri.
Toate grupurile proeuropene – PPE, Socialiștii, Renew și Verzii – au votat împotriva acestor propuneri. „Sunt tentative de manipulare. Dezbaterea nu va avea loc. România este stat de drept și nu avem nevoie de prietenii rușilor din PE să pună acest lucru la îndoială”, a precizat eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din PE, într-un comunicat de presă.
Mureșan a precizat că a explicat situația din România în cadrul grupului din care face parte și că a purtat ulterior discuții cu reprezentanți ai celorlalte grupuri proeuropene – PPE, S&D, Renew și Verzi – pentru a-i convinge să respingă propunerile de organizare a unei dezbateri privind România în această sesiune.
Intervențiile lui Musk nu au avut efectul scontat în România și în Europa. FOTO: Profimedia
Culisele dezbaterilor din Parlamentul European
„Adevărul” a aflat culisele discuțiilor de pe culoarele Parlamentului European a situației din România, în contextul deciziei BEC și a unei intervenții din ce în ce mai vizibile a unor oficiali din administrația Trump.
„De fiecare dată când Musk ne critică, liderii europeni ne sprijină. Și vedem foarte multă dispunere din partea partenerilor noștri europene în a sprijini România, inclusiv cu fonduri”, a explicat pentru „Adevărul” Victor Negrescu (PSD), vicepreședinte al Parlamentului European.
Negrescu a susținut că va susține întotdeauna nevoia unei dezbateri reale, civilizate, dar nu a unei dezbateri în care sunt „doar atacuri și îndemnuri la violență, cum fac extremiștii din România”.
Europarlamentarul a observat că cele două grupuri suveraniste din Parlamentul European nici măcar nu s-au înțeles între ele să depună o singură solicitare în privința dezbaterii situației României. „De altfel, 80% din Parlamentul European a votat împotriva acestor propuneri, nu pentru că nu era nevoie de o dezbatere, ci pentru modul în care au fost formulate aceste solicitări de dezbateri, care din start puneau în evidență doar o perspectivă, dar și faptul că s-au spus lucruri false”.
Victor Negrescu, vicepreședintele PE, despre efectele intervențiilor lui Musk. FOTO: Arhivă personal
„Nu poți avea o dezbatere cu oameni care spun minciuni”
De exemplu, arată social-democratul în intervenția din Plenul Parlamentului European, un extremist a spus că Galin Georgescu a fost arestat. „Ori știm foarte bine că nu s-a întâmplat lucrul acesta. Nu poți avea o dezbatere cu oameni care pur și simplu spun minciuni și caută să inducă în eroare cetățenii.”
Negrescu admite că, în același timp, România nu trece printr-o perioadă foarte bună: „Până acum eram priviți ca fiind un partener stabil, serios în regiune, capabil să genereze dezvoltare, bunăstare și liniște într-o regiune zbuciumată, cum este Centrul și Estul Europei.”
Din păcate, am pierdut din această imagine și există riscul să apară consecințe în ceea ce înseamnă investițiile la noi în țară, dacă nu vom stabiliza situația, explică el.
„Venirea la putere a unor extremiști, a unor populiști, a unor oameni agresivi, a unor oameni violenți, a unor oameni fără proiecte, riscă să arunce România în haos. Vedem în America cum astăzi scad bursele ca urmare a unor intervenții publice nefericite. România nu este America. Economic, românii vor avea foarte mult de suferit. Iar eu doresc să evităm această situație”, precizează social-democratul.
Nicu Ștefanuță a intervenit dur împotriva propunerii suveraniștilor. FOTO: Arhivă personală
„Nu avem timp de pierdut cu prostii și minciuni”
Europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, a susținut că este mândru că a luat cuvântul împotriva inițiativei de a avea o dezbatere în Parlamentul European despre situația României. „Nu, în niciun caz, intenția mea nu a fost ca în Parlamentul European să nu avem o dezbatere democratică. Intenția mea a fost să nu politizăm maxim o decizie care aparține până la urmă instituțiilor legislative din România”, a explicat el.
O dezbatere ar fi însemnat o politizare maximă. „Ar fi însemnat poate inclusiv ingerințe din partea susținătorilor externi ai grupurilor noastre extremiste și mă bucur că în plen s-a decis totuși să nu dea loc acestei dezbateri”.
Bernard Guetta, eurodeputat francez membru al grupului Renew Europe, un jurnalist de prestigiu, cu o carieră bogată în analiza geopolitică și reportaje internaționale, cu o bună cunoaștere asupra Europei Centrale și de Est, a explicat: „Era perfect clar că acele două grupuri nu doreau să dezbată despre situația politică din România, ci doreau să organizeze o așa-zisă dezbatere despre așa-zisa respingere a candidaturii lui Georgescu, o așa-zisa încălcare a democrației. Și nu avem timp de pierdut, în special săptămâna aceasta având în vedere situația privind Ucraina, cu prostii și minciuni.”
Siegried Mureșan susține că instituțiile europene nu cer explicații României. FOTO: Arhiva personală
„Comisia Europeană nu a cerut niciodată explicații”
L-am întrebat pe Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, dacă i s-au cerut explicații cu privire la situația alegerilor din România la nivelul instituțiilor europene.
„Nu ne-au cerut explicații, ar fi o formulare greșită dacă aș spune că ne-au cerut explicații. Legislația electorală este legislație națională la nivelul statelor membre. Conform apartenenței noastre la Uniunea Europeană, obligația este ca alegerile să fie corecte, libere, democratice, procesul electoral să nu fie viciat”.
Dacă acesta a fost viciat, așa cum a decis Curtea Constituțională, deciziile aparțin autorităților la nivel național. „Comisia Europeană nu a cerut niciodată explicații, nu a recomandat niciodată o decizie privind organizarea alegerilor. Acestea sunt toate competențe ale statelor membre, deciziile se iau la nivel național”, a explicat europarlamentarul.
Comisia Europeană pe baza competențelor pe care le are în domeniul digital poate să ia măsuri cu privire la dezinformare, știri false, manipularea pe rețelele de socializare în contextul alegerilor. „Deoarece Comisia Europeană a concluzionat că acest lucru s-a întâmplat la alegerile trecute, a lansat o investigație împotriva TikTok special legată de alegerile din România, investigație care este în desfășurare, la care așteptăm rezultatele.”
L-am întrebat pe Mureșan despre impactul declarațiilor unor oficiali din administrația americană.
„În ceea ce privește interferența unor reprezentanți ai administrației americane, a fost și pentru mine un lucru nou, chiar să văd la proteste în urmă cu două săptămâni, steagul Statelor Unite ale Americii alături de steagul Federației Ruse. Mi se pare că dacă un constructor de automobile e preocupat aproape zilnic de alegerile dintr-un stat din Europa de Est, nu o face fiindcă cunoaște situația de la noi, nu o face fiindcă este interesat în mod deosebit, ci o face fiindcă încearcă să influențeze rezultatul alegerilor”, a susținut europarlamentarul.
Una dintre deosebirile dintre această administrație americană și administrația anterioară, este că „această administrație susține partide și mișcări politice asemănătoare viziunii administrației americane, cu scopul de a slăbi forțele pro-europene”, este Mureșan de părere.
El are o rugăminte pentru cetățenii din România: de a se informa corect înaintea alegerilor și de a lua propriile decizii. „Să nu se lase influențați de niciun factor care dorește să interfereze. Am văzut în Germania, de exemplu, a existat o campanie puternică în favoarea partidului anti-european, pro-rus, care în ziua alegerilor a avut un scor ușor mai mic decât a avut în sondaje la începutul anului, când a început campania în favoarea sa, inclusiv din partea producătorului de automobile. Deci, în cel mai mare stat membru al Uniunii Europene, care a avut alegeri parlamentare, oamenii au fost rezilienți și au dovedit că nu s-au lăsat influențați. Fac un apel ca și la noi, alegătorii români să facă același lucru.”