Fotograful AP care a realizat fotografia emblematică în care Donald Trump, cu sânge pe față, ridică victorios pumnul către mulțime, după ce a scăpat dintr-o tentativă de asasinat, încearcă să redobândească în instanță accesul în Biroul Oval și la alte evenimente importante de la Casa Albă, relatează Politico și AP. Agenția de presă a fost exclusă după ce a refuzat să folosească denumirea de Golful Americii în loc de Golful Mexicului în relatările sale.
Fotograful AP a surprins imaginea la câteva momente de tentativa de asasinat FOTO Evan Vucci/AP
De o lună și jumătate, fotograful Associated Press Evan Vucci nu a mai avut șansa să acopere alte momente istorice de la Casa Albă, precum confruntarea tensionată dintre Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Biroul Oval și vizita președintelui francez Emmanuel Macron.
Vucci și-a spus povestea într-o instanță federală joi, în timp ce AP a solicitat ca un judecător să dispună anularea interdicției de a face parte din grupul de presă de la Casa Albă.
„Ne afectează foarte mult”, a spus Vucci, care a depus mărturie alături de corespondentul șef la Casa Albă al AP, Zeke Miller.
Judecătorul districtual american Trevor McFadden, numit de Trump, a trebuit să decidă dacă administrația americană a încălcat Constituția vizând o organizație de știri pentru excluderea din grupul limitat de reporteri permis în Biroul Oval, precum și de la unele evenimente din East Room.
La scurt timp după ce Trump a dispus interdicția luna trecută, McFadden a respins solicitarea AP pentru un ordin de urgență menit să restabilească agenției accesul la grupul de presă. Joi, judecătorul a ținut însă o audiere prin care să cântărească dovezi despre modul în care interdicția a afectat instituția de presă.
„Ne ucide, domnule”, a spus Vucci. „Suntem distruși. A fi în cameră este de o importanță vitală.”
Fotograful AP a amintit, de asemenea, palmaresul AP ca o parte esențială a grupului de presă de la Casa Albă. El deține un permis de presă la Casa Albă de 21 de ani și a remarcat că a surprins de asemenea imaginea la fel de faimoasă a unui jurnalist irakian aruncând cu un pantof în președintele George W. Bush în 2008.
Miller a spus că a văzut indicii că încercarea Casei Albe de a constrânge AP să-și schimbe poziția față de „Golful Americii” a determinat alte organizații de știri să atenueze tonul față de președinte.
„Am observat ceea ce cred că este un ton și un conținut mai blând al întrebărilor pe care unii reporteri le pun în aceste formate”, a spus corespondentul șef la Casa Albă, Zeke Miller Miller.
„Este o impresie subiectivă”, a spus reporterul AP, adăugând adăugat că unii prezentatori de știri par să se refere acum la acel corp de apă pur și simplu ca „golful” în ceea ce pare a fi o încercare de a evita furia Casei Albe.
Associated Press susține că interdicția impusă de administrația Trump este o încălcare a libertății de exprimare
Luna trecută, AP a dat-o în judecată pe secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, și pe alți doi oficiali ai administrației.
„AP a petrecut de acum 44 de zile în boxa de pedeapsă”, a spus Charles Tobin, vorbind în numele agenției de presă.
După o audiere lungă, judecătorul districtual american Trevor N. McFadden a amânat cauza fără o decizie.
Ideea de a interzice o agenție de presă pentru ceea ce spune – și pentru că nu folosește cuvintele pe care le așteaptă un guvern – este extraordinar de neobișnuită într-o țară a cărei Constituție garantează libertatea de exprimare fără interferențe oficiale, a argumentat AP
Judecătorul a întrebat însă dacă o instanță este în măsură să ordone Casei Albe ce reporteri are sau nu voie să excludă de la un eveniment prezidențial. „Instinctul meu este că acest fapt nu a schimbat modul în care clientul tău își exercită drepturile la libertatea de exprimare”, a spus McFadden.
„Nu există nicio dovadă de excludere”, a spus avocat administrație, Brian Hudak, adăugând că AP are încă acces la evenimentele din East Room și poate documenta cine sosește la Casa Albă și cine pleacă.
Avocatul AP a explicat că agenția a pierdut deja un contract de publicitate de 150.000 de dolari al unui client îngrijorat de interdicție.
În mărturia sa, Vucci a spus că AP s-a bazat pe ochii și pe experiența lui pentru a primi fotografii din Biroul Oval într-un minut după ce le-a realizat – în timp ce evenimentul este încă în desfășurare.
Miller a spus de asemenea că interdicția a redus capacitatea agenției de a furniza rapid știri în timp ce evenimentele aveau loc.
Miller a spus că AP a dat vestea despre întârzierea în instituirea tarifelor împotriva Canadei și Mexicului până la aproape 40 de minute după un concurent.
„Nu îl vedem pe președinte la fel de mult ca înainte ca această interdicție să intre în vigoare”, a spus Miller.
În interogatoriul celor doi jurnalişti, avocatul administrației a încercat să pledeze că interdicţia nu este atât de dăunătoare pe cât estimează AP. De exemplu, el a remarcat că agenția a avut posibilitatea prin acorduri de licențiere cu alte companii, să vândă fotografii de la evenimente la care a fost exclus.
Casa Albă a spus că are dreptul de a decide cine poate să-i pună întrebări președintelui și a luat măsuri pentru a prelua o îndatorire care este îndeplinită de jurnaliști de zeci de ani.
„Grupul de presă va fi alcătuit de echipa de comunicare a Casei Albe”, a spus secretara de presă a Casei Albe, adăugând că „mass-media tradiţională (…) vor putea participa în continuare”.
Președintele a respins AP ca un grup de „nebuni de stânga radicală” și a spus că „o să-i ținem departe până când vor fi de acord că este Golful Americii”.
Administraţia Trump a anunţat în februarie că va alege drupul restrâns de jurnalişti cu acces privilegiat la preşedinte, admişi în Biroul Oval sau în avionul său Air Force One, rupând astfel cu un sistemul gestionat de mass-media prin intermediul Asociaţiei corespondenţilor de la Casa Albă (WHCA).
Această asociaţie, fondată în 1914, gestionează grupul de jurnalişti care îl însoţesc pe preşedinte în apariţiile sale publice, în special atunci când călătoreşte în Statele Unite şi în întreaga lume.
Aceasta alocă cele treisprezece locuri rezervate presei în avionul prezidenţial Air Force One, precum şi locurile din sala de presă a Casei Albe.
Grupul este responsabil de relatarea acţiunilor şi declaraţiilor preşedintelui către jurnaliştii care nu se află acolo, prin intermediul unor rapoarte scrise, înregistrări video şi audio şi fotografii.