Rolul statelor din Europa Centrală și de Est și rolul României în întărirea competitivității Uniunii Europene

Competitivitatea Uniunii Europene a evoluat odată cu procesul de integrare economică și transformările globale. De la o piață comună la o uniune economică și monetară, UE a implementat politici de-a lungul anilor pentru a-și consolida poziția economică în lume. În prezent, după efectele pandemiei asupra economiei in general, și în special asupra lanțurilor de aprovizionare, ca urmare a războiul din Ucraina si crizei prețurilor la energie, Uniunea Europeană se confruntă cu o serie de provocări economice și geopolitice care influențează nu doar competitivitatea Uniunii, sau locul Uniunii in lume, dar si competitivitatea la nivel global.

În plus, Europa se confruntă de mai multe decenii cu o scădere a producției industriale, care a afectat semnificativ creșterea economică, competitivitatea și stabilitatea economică.

Mai mulți factori au contribuit la acest declin, printre care globalizarea, automatizarea și externalizarea producției în economii emergente unde costurile de producție sunt mai mici.

• În timp ce UE rămâne una dintre cele mai mari economii mondiale, dinamica actuală impune reforme și strategii pentru a menține și îmbunătăți poziția sa competitive, în special în raport cu marile economii globale, precum SUA și China, care par că nu au fost atât de zguduite, și nu au stat nici pe loc.
• De-a lungul anilor, competitivitatea UE a fost influențată de extindere, crize economice și transformări tehnologice. Este cert însă că viitorul competitivității Uniunii depinde de adaptabilitatea la noile realități economice globale și de capacitatea de a răspunde, de a inova și de a investi strategic.

Raportul Draghi privind competitivitatea Uniunii Europene, prezentat in septembrie anul trecut, evidențiază nevoia unei reforme structurale pentru a menține Europa competitivă într-un context global dinamic, precum si domeniile-cheie care necesită îmbunătățiri, energia si infrastructura fiind amintite des.

Unul dintre obiectivele principale ale Raportului Draghi este să ofere o direcție strategică pentru a sprijini reindustrializarea Europei într-o manieră sustenabilă, digitalizată și competitivă la nivel global.

Acesta subliniază necesitatea unei intervenții publice eficiente și a unor politici industriale coordonate la nivel european, care să sprijine atât inovația, cât și reducerea emisiilor de carbon în sectorul industrial. Raportul Draghi vorbește și despre autonomia strategică europeană și despre faptul că Uniunea Europeană trebuie să reducă dependența de țări terțe pentru resurse esențiale.

Provocări actuale ale sectorului industrial

În 2025, UE rămâne un lider global în industrii precum cea auto, farmaceutică și aeronautică, dar pierde teren în fața SUA și Chinei în sectoare precum inteligența artificială, tehnologia semiconductorilor și energia verde.

• Europa a făcut progrese în digitalizare, dar încă rămâne în urma SUA și Chinei în ceea ce privește ecosistemele de start-up-uri tehnologice și investițiile în inteligența artificială.
• Strategia UE privind suveranitatea digitală încearcă să reducă dependența de tehnologiile non-europene, dar implementarea este lentă și insuficient susținută financiar.
• În plus, reglementările stricte privind tehnologia și concurența, deși menite să protejeze consumatorii și piața unică, au demonstrate ca pot încetini inovația și implementarea noilor tehnologii.

Pactul Verde European a impulsionat investițiile în energie regenerabilă, dar tranziția energetică este costisitoare și afectează competitivitatea unor industrii dependente de combustibili fosili.

• UE este dependentă de importurile de materii prime critice pentru industrii strategice (baterii, microcipuri, energie verde).
• Creșterea protecționismului global (SUA și China adoptând politici de sprijin intern masiv) pune presiune pe exportatorii europeni.

Peste toate acestea, să nu uităm că inflația și instabilitatea lanțurilor de aprovizionare, cauzate de tensiunile geopolitice și de războiul din Ucraina, continuă să afecteze creșterea economică.

Dimensiunea prețurilor la energie afectează toate sectoarele de industrie

Un alt factor esențial care influențează competitivitatea europeană este dimensiunea prețurilor la energie, care afectează direct toate sectoarele de industrie, atât industriile mari consumatoare de energie, cât și IMM-urile.

În acest context, este necesară o revizuire realistă a ambițiilor europene privind tranziția verde, corelată cu strategiile de decarbonizare și implementarea eficientă a legislației existente prin acte delegate bazate pe necesități și realități economice.

Îmbătrânirea populației și lipsa forței de muncă calificate afectează creșterea economică, și implicit competitivitatea.

Nu în ultimul rând, în timp ce SUA și China au piețe financiare mai dinamice și oferă sprijin mai consistent pentru inovație și dezvoltare, Uniunea și Statele Membre, nu fac încă pași suficienți pentru a facilita accesul start-up-urilor la finanțare, pentru a facilita accesul la investiții sau la un sistem de stimulente sectoarelor care se decarbonizează și pentru a stimula investițiile în tehnologie și infrastructură.

Energia și infrastructura

Costurile ridicate ale energiei în Europa reprezintă unul dintre principalii factori care afectează competitivitatea industriei europene.

Printre cauzele majore identificate se numără: prețurile ridicate ale certificatelor de emisii ETS (Emissions Trading System); costurile ridicate de producție ale energiei regenerabile și lipsa infrastructurii adecvate pentru integrarea acesteia în rețelele naționale; lipsa conexiunilor si infrastructurii transfrontaliere, modernizarea și repurposing-ul infrastructurii existente, taxele și reglementările stricte care afectează prețul final al energiei pentru industrie și consumatori.

În prezent, UE promovează unele dintre cele mai ambițioase obiective de decarbonizare la nivel global, ceea ce poate avea un impact negativ asupra competitivității economice dacă nu sunt implementate realist.

Revizuirea acestor obiective trebuie să țină cont de realitățile industriale și economice, să conțină ținte flexibile, adaptate la ritmul de inovare tehnologică și la capacitatea industriei de a se adapta; să prioritizeze tehnologiile fezabile economic, precum energia nucleară și hidrogenul, alături de sursele regenerabile; să se renunțe la redtape si la reglementările excesive, care ar putea împiedica dezvoltarea industrială și investițiile private.

Soluții. Oportunități. Recomandări

Pentru a asigura o tranziție energetică sustenabilă fără a compromite competitivitatea, UE trebuie meargă mai departe să mențină un echilibru între tranziția verde și competitivitatea economică.

Astfel, UE ar trebui să adopte măsuri precum:

• Reformarea pieței energiei pentru a permite contracte pe termen lung și reducerea volatilității prețurilor;
• Revizuirea mecanismului ETS pentru a proteja industriile strategice și a evita relocarea producției în țări cu reglementări mai permisive (fenomenul de “carbon leakage”);
• Îmbunătățirea infrastructurii digitală și energetică, asigurând independența tehnologică și securitatea energetică.
• Investiții în tehnologii cu emisii reduse (captarea și stocarea carbonului, SMR – Small Modular Reactors, hidrogen verde);
• Creșterea interconectivității energetice între statele membre pentru a asigura o distribuție mai eficientă a energiei regenerabile;
• Sprijinirea sectoarelor industriale esențiale prin subvenții direcționate și fonduri pentru inovare;
• Accelerarea investițiilor în inovație și tehnologie, inclusiv prin fonduri comune pentru cercetare și dezvoltare.
• Simplificarea reglementările pentru afaceri, astfel încât companiile europene să poată concura mai eficient pe piața globală;
  Un alt aspect crucial pentru succesul politicilor europene este implementarea eficientă a legislației existente. În locul unor reglementări rigide, UE ar trebui să adopte o abordare mai flexibilă prin acte delegate adaptate la necesități și realități economice:
• Evaluarea periodică a impactului real al reglementărilor asupra economiei și ajustarea acestora în funcție de performanța pieței, deci acte delegate flexibile, care să reflecte nevoile reale ale economiei
• O mai bună consultare cu industria și mediul de afaceri pentru a evita impunerea unor măsuri care ar putea reduce competitivitatea;
• Aplicarea unui principiu de neutralitate tehnologică, permițând utilizarea mai multor soluții pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare.

Pentru a menține competitivitatea Europei într-un mediu economic global dificil, UE trebuie să adopte o abordare mai realistă și pragmatică, care să echilibreze ambițiile climatice cu necesitățile economice.

Aceste măsuri vor permite UE să își păstreze poziția competitivă la nivel global, șă își protejeze sectoarele industriale, menținând în același timp un angajament solid față de tranziția ecologică.

Busola Competitivității

Busola Competitivității este o inițiativă lansată de Comisia Europeană în ianuarie 2025, având ca scop consolidarea competitivității economice a Uniunii Europene și stimularea procesului de reindustrializare.

Aceasta propune o abordare integrată care combină politici industriale, investiții și reforme, unite în jurul unei viziuni comune pentru viitorul economic al Europei.

Obiectivele principale ale Busolei Competitivității includ:

1. Stimularea inovației și digitalizării: Crearea unui ecosistem favorabil pentru startup-uri și promovarea tehnologiilor de vârf în diverse sectoare industriale.
2. Tranziția către o economie verde: Reducerea dependenței de importurile energetice și accelerarea adoptării surselor regenerabile de energie pentru a asigura sustenabilitatea și securitatea energetică.
3. Reducerea dependențelor externe: Diversificarea surselor de aprovizionare și consolidarea lanțurilor de aprovizionare pentru a diminua vulnerabilitățile economice.
4. Simplificarea reglementărilor: Reducerea birocrației și facilitarea accesului la finanțare pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, prin simplificarea proceselor administrative și a cadrului legislativ.
5. Dezvoltarea pieței unice: Eliminarea barierelor interne și modernizarea guvernanței pieței unice pentru a facilita creșterea economică și integrarea europeană.

Busola Competitivității subliniază necesitatea unei acțiuni coordonate la nivel european, implicând atât instituțiile UE, cât și statele membre, pentru a implementa reforme și investiții care să sprijine reindustrializarea și să asigure o creștere economică sustenabilă.

Cu toate acestea, inițiativa a fost întâmpinată și cu critici. Unii actori din industrie și societatea civilă consideră că Busola necesită ajustări pentru a asigura o tranziție eficientă către o economie neutră din punct de vedere climatic, fără a compromite protecția mediului și drepturile sociale.

În concluzie, Busola Competitivității reprezintă un pas important în direcția reindustrializării Europei, propunând măsuri concrete pentru consolidarea competitivității economice și adaptarea la provocările globale actuale.

Raportul Draghi

Raportul Draghi privind competitivitatea Uniunii Europene, prezentat în septembrie 2024, oferă o analiză detaliată a provocărilor economice cu care se confruntă UE și propune măsuri pentru consolidarea poziției sale pe scena globală.

Contextul și provocările identificate:

• Scăderea productivității: În ultimele două decenii, UE a înregistrat o creștere economică mai lentă comparativ cu SUA și China, ceea ce a dus la o diminuare a competitivității sale pe plan mondial.
• Dependența energetică și tranziția verde: Necesitatea reducerii dependenței de importurile energetice și accelerarea tranziției către surse regenerabile de energie sunt esențiale pentru securitatea și sustenabilitatea economică a Europei.
• Inovație și digitalizare: UE rămâne în urmă în domenii-cheie precum inteligența artificială și tehnologiile digitale, ceea ce afectează competitivitatea sa în economia globală.

Recomandările principale ale raportului:

1. Investiții masive: Raportul sugerează creșterea investițiilor cu cel puțin 5% din PIB-ul UE, echivalentul a aproximativ 800 miliarde de euro anual, pentru a stimula creșterea economică și a sprijini tranziția verde și digitală.
2. Finalizarea Uniunii Piețelor de Capital: Pentru a facilita accesul la finanțare al întreprinderilor și a stimula inovația, este esențială finalizarea Uniunii Piețelor de Capital.
3. Politică industrială comună: Dezvoltarea unei politici industriale la nivel european, axată pe inovație și sustenabilitate, este crucială pentru consolidarea poziției UE în sectoare strategice.
4. Reforma pieței muncii: Adaptarea pieței muncii la noile realități economice și tehnologice, inclusiv prin promovarea educației și formării continue, este necesară pentru a asigura o forță de muncă calificată și flexibilă.
5. Securitate și apărare: Întărirea cooperării în domeniul securității și apărării este vitală pentru protejarea intereselor europene într-un context geopolitic tot mai complex.

Raportul Draghi subliniază necesitatea unei acțiuni coordonate și decisive pentru a aborda provocările actuale și a revitaliza competitivitatea Uniunii Europene. Implementarea recomandărilor sale ar putea asigura o creștere economică sustenabilă și o poziție consolidată a Europei pe scena globală.

Parteneri GÂNDUL la Conferința Euro Industry Summit de la Bruxelles au fost: Grampet Group, Philip Morris Romania, Alro, Profi, Agro Chirnogi, Fabrica de Zahăr Luduș, Avimi, Oscar Downstream, One Properties, Carmistin The Food Company, Maristar, Trace, Erbașu Construcții, Electrica, PPC, Evryo, Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica, Adrem, Hidroelectrica.

CITEȘTE ȘI:

GÂNDUL GREEN. Cercetător: „Între 100 și 200 de milioane de oameni RISCĂ să-și piardă locurile în care trăiesc astăzi”

Soluții simple și EFICIENTE pentru încurajarea transportului alternativ în Capitală. „Lucruri mici, cu un impact foarte mare”

Cum ar putea susține mediul de BUSINESS institutele de cercetare, pentru a nu mai importa soluții