Președintele Donald Trump și președintele El Salvador, Nayib Bukele, au transmis în timpul unei întâlniri pe care au avut-o luni în Biroul Oval că bărbatul din Maryland care a fost deportat de SUA dintr-o „eroare adminstrativă” în El Salvador nu va fi returnat în Statele Unite, relatează CNN.
Donald Trump l-a primit pe Nayib Bukele la Casa Albă FOTO EPA-EFE
În ciuda unei hotărâri a Curții Supreme conform căreia SUA trebuie să „faciliteze” întoarcerea în SUA a lui Kilmar Armando Abrego Garcia, oficialii Casei Albe au susținut că doar El Salvador e în măsură să decidă dacă îl deportează. Întrebat direct de Kaitlan Collins de la CNN dacă intenționează să-l deporteze pe Abrego Garcia, Bukele a susținut că ideea este „absurdă”.
„Sper că nu sugerezi să introduc ilegal un terorist în Statele Unite”, a spus Bukele. „Cum pot introduce ilegal un terorist în Statele Unite? Desigur că nu o voi face. Întrebarea este total absurdă.”
Întrebat de reporteri în Biroul Oval dacă are autoritatea de a-l elibera pe Abrego Garcia în El Salvador, Bukele a răspuns afirmativ, dar că administrația sa nu este „prea încântată să elibereze teroriști” în propria țară.
„Ați dori să revenim la eliberarea criminalilor ca să fim din nou capitala mondială a criminalității? Asta nu se va întâmpla”, a spus el.
Administrația Trump a susținut că Abrego Garcia, un tată din Maryland, este membru al bandei venezuelane extrem de violente MS-13. Avocații săi au negat afirmația.
„Suntem foarte dornici să vă ajutăm. Știm că aveți o problemă cu criminalitatea, o problemă cu terorismul pentru care aveți nevoie de ajutor. Suntem o țară mică, dar dacă putem să vă dăm o mână de ajutor, o vom face.”
Decizia Înaltei Curți a lăsat în vigoare ordinul judecătorului de districtual al SUA Paula Xinis prin care se cere returnarea lui Abrego Garcia, dar a făcut o distincție între „facilitarea” întoarcerii sale și „efectuarea” acesteia. Curtea inferioară a cerut în mod corespunzător guvernului să „faciliteze” întoarcerea sa, au precizat judecătorii. Înalți oficiali de la Casa Albă au contestat decizia în ultimele zile, motivând că o instanță nu poate interveni în deciziile de politică externă ale Statelor Unite.
Trump însuși și-a schimbat atitudinea în ultimele zile după ce a spus inițial că va respecta decizia Curții Supreme.
„Dacă Curtea Supremă ar spune să aducem pe cineva înapoi, aș face asta. Respect Curtea Supremă”, a spus Trump reporterilor săptămâna trecută.
Abrego Garcia a intrat ilegal în SUA în 2011, dar un judecător de imigrație în 2019, după ce a analizat dovezile, a respins deportarea. Asta însemna că Abrego Garcia nu putea fi deportat în El Salvador. O bandă din țara sa natală, a constatat judecătorul pentru imigrație, „l-a țintit și l-a amenințat cu moartea din cauza afacerii familiei sale”.
Administrația Trump susține că nu are obligația legală să-l returneze pe bărbatul deportat în El Salvador
Administrația Trump a insistat duminică că nu are obligația legală de a organiza întoarcerea în SUA a bărbatului din Maryland, argumentând că o decizie a Curții Supreme de săptămâna trecută cere oficialilor să-l primească în țară doar dacă cumva ar ieși dintr-o închisoare de înaltă securitate din El Salvador, relatează Politico.
Avocații Departamentului de Justiție (DOJ) i-au spus unui judecător federal că nu interpretează decizia de joi a Curții Supreme – că administrația „facilitează” eliberarea lui Kilmar Abrego Garcia – ca obligând administrația să facă altceva decât eventual să modifice statutul său de imigrare pentru a-l admite dacă guvernul El Salvador alege să-l elibereze.
Totodată, avocații DOJ au susținut că instanțele nu au autoritatea de a cere administrației să negocieze cu guvernul salvadorian pentru a ajunge la o soluție diplomatică. Ei susțin că un astfel de ordin ar echivala cu o încălcare a separării puterilor și o intruziune în ceea ce ei susțin că este puterea prezidențială de a conduce relațiile externe ale SUA.
„Toate acele ordine solicitate implică interacțiuni cu un suveran străin – și potențiale încălcări ale acestei suveranități”, au scris avocații Departamentului de Justiție într-un răspuns de șapte pagini către judecătorul districtual Paula Xinis. „[O] instanță federală nu poate obliga puterea executivă să se angajeze în vreun act de diplomație obligatoriu sau intruziune asupra suveranității unei alte națiuni.”