Două centrale hidroelectrice de pe două lacuri de acumulare sunt OPRITE, din cauza rezervei scăzute de apă. „Prioritară e alimentarea populației”

Coeficienții scăzuți de umplere din două lacuri au dus la oprirea centralelor hidroelectrice de la aceste acumulări, pentru a păstra rezerva de apă pentru alimentarea populației. Este vorba de lacurile Paltinu și Măneciu, care produc însă un procent subunitar din energia totală a României, a explicat Sorin Rîndașu, directorul Departamentul Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR).

Centralele de pe lacurile de acumulare Paltinu și Măneciu sunt închise în prezent, dat fiind că nivelul de umplere este sub 50%, iar principala lui funcție este de a asigura alimentarea cu apă a populației, a explicat Sorin Rîndașu, într-o declarație pentru Gândul.

Câtă energie produc cele două hidrocentrale

Subiectul a ajuns în discuție după ce, în timpul zilelor libere de Paște, mulți români aflați la picnic pe malul lacului Paltinu au remarcat nivelul foarte scăzut de umplere.

„Lacurile Paltinu și Măneciu au o componentă energetică, dar care nu este importantă la nivel național. Ele reprezintă la nivel național doar 0,24%. Practic, cei 15 MW putere instalată, cumulați, 10 MW la Paltinu și 5 MW la Măneciu, nu înseamnă o producție de energie extrem de importantă, deci componenta energetică reprezintă funcție secundară la cele două acumulări.

La cele două acumulări este extrem de importantă alimentarea cu apă a populației, prin urmare din Măneciu trebuie evacuat minimum un debit de 0,78 metri cubi pe secundă, iar din Paltinu, 1,2-1,5 metri cubi pe secundă, pentru alimentarea cu apă a populației”, a explicat Sorin Rîndașu.

Potrivit directorului de la Apele Române, practic, la Măneciu, în 8 martie a fost înregistrat volumul minim în acumulare, de aproximativ 20%, respectiv 9,3 milioane de metri cubi, și luni ajunsese la 11,4 milione de metri cubi.

„Deci, noi tot acumulăm. O creștere de 2 milioane metri cubi înseamnă că în momentul de față suntem peste nivelul programat din programul de exploatare, pentru că am mers pe o variantă mai conservatoare. Și la Paltinu am avut cam la fel. Am avut pe 15 martie un volum minim de vreo 21,2 milioane metri cubi, astăzi am ajuns la 23 de milioane metri cubi, deci  încă o creștere de 2 milioane metri cubi. Repet, cele două acumulări au ca scop principal asigurarea alimentării cu apă în aval și avem nevoie ca să evacuăm, indiferent de cât intră, eșalonat în timp, cel puțin 0,7 – 0,8 metri cubi la Măneciu și 1,2 – 1,5 metri cubi la Paltinu. În condițiile acestea, centralele hidro sunt oprite”, a explicat Sorin Rîndașu.

Potrivit directorului de la Apele Române, o centrală hidroelectrică funcționează normal cât mai aproape de nivelul normal de retenție, pentru a avea eficiență energetică.

„Dacă ar funcționa la niveluri joase în acumulare, eficiența acesteia ar scădea la 0,6, față de un nivel de 0,85 pe care îl are aproape de maxim. Concluziile importante sunt că amândouă acumulările produc la nivel național foarte puțin, 0,24 – 0,25%, nu au un rol energetic important. Gândiți-vă că Porțile de Fier 1 și 2 au 1.300 MW putere instalată, față de 15 MW, Vidraru are 220 MW, Izvorul Muntelui – 210 MW, Gura Apelor – 335 MW, deci cei 15 megawați nu reprezintă mare lucru în contextul acesta”, a precizat Sorin Rîndașu.

În cazul centralelor mari producătoare, Dispecerul Energetic Național, de sub umbrela operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, este cel care stabilește care centrală este pornită și care este oprită, în funcție de necesarul de energie la nivel național.

„Evident că astea mici sunt mai puțin importante. Deci cele care sunt de 5, 10 MW nu au o importanță foarte mare. Se produce energia acolo unde este posibil și unde volumele din acumulări permit. La cele mari, decizia este luată de Dispeceratul Energetic Național, care comunică Hidroelectrica ce nevoie au, pentru că Hidroelectrica are două componente: pe de o parte, producția de energie hidro, iar pe de altă parte, echilibrarea, care este extrem de importantă”, a explicat Sorin Rîndașu.

Directorul din Apele Române a subliniat că, în momentul de față, gradul de umplere pe cele 40 de lacuri monitorizate zilnic a ajuns la aproximativ 75%.

„În momentul de față suntem peste programele de exploatare gândite la nivel național, pentru că a fost o perioadă în care, chiar dacă nu au fost semnificative, au existat precipitații în multe zone din țară. Pe trei sferturi din țară practic am avut precipitații și este normal, pentru că suntem, totuși, în luna aprilie. Ne așteptăm să continue perioadele cu precipitații. Gândiți-vă că zilele acestea am avut chiar ceva avertizări hidro, pagubele au fost mai degrabă aduse în zonele orașenești, din pluvial, unde canalizările n-au făcut față, n-am avut cote depășite sau lucruri de genul acesta. Și genul acesta de situații probabil că vor continua până în la jumătatea lunii mai, cel puțin. Deci sperăm să mai acumulăm în continuare, astfel încât, în perioada verii, când va fi nevoie, să putem să asigurăm fără probleme sistemele centralizate de alimentări cu apă”, a explicat Sorin Rîndașu.

Centralele de la Paltinu și Măneciu sunt singurele oprite complet în prezent, pentru a nu se produce sincope în alimentarea cu apă a populației.

„Funcționarea este intermitentă, deci ele pot funcționa, să spunem, 5 ore pe zi, 6 ore pe zi, 8 ore pe zi, depinde de programul de exploatare. Ele pot fi oprite o perioadă, după care repornite în cursul unei zile. Cele două centrale hidro sunt oprite complet pentru simplul motiv că este nevoie să creștem volumele în aceste acumulări”, a conchis Sorin Rîndașu.

Cum a evoluat rezerva de apă

Gradul de umplere la lacul de acumulare Paltinu era, luni, de 44,82%, în ușoară creștere față de lunea trecută, când era 43,63%, dar în scădere față de acum aproape trei luni, conform datelor furnizate de oficialii Administrației Naționale Apele Române (ANAR).

La începutul lunii februarie, ANAR preciza că, la această acumulare, coeficientul de umplere era de 47%, fiind cu mult sub nivelurile din anii precedenți.

„Lipsa precipitațiilor semnificative din ultimii ani, dar și înjumătățirea aportului de apă din stratul de zăpadă afectează nivelurile debitelor, dar și rezervele de apă la nivel național”, explicau reprezentanții ANAR.

La acel moment, la nivelul celor 40 de lacuri de acumulare coeficientul de umplere era de 62%, fiind cel mai mic din ultimii 8 ani.

Nivelui de 62% de la final de ianuarie era în scădere față de sfârșitul lunii noiembrie 2024 (68%) și considerabil mai mic față de aceeași perioadă din 2023 (80%). Cel mai redus coeficient înregistrat în ultimii 15 ani a fost în 2011, când rezervele de apă au ajuns la doar 50%.

„Scăderea actuală a rezervei de apă este cauzată de lipsa precipitațiilor din perioada mai-decembrie 2024 și de reducerea cu 50% a aportului de apă din stratul de zăpadă în ultimii doi ani”, au explicat oficialii ANAR încă de la începutul anului.

În martie, situația se deteriorase și mai mult. Conform datelor ANAR, coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare din România scăzuse la 61,52% în februarie și la 56% în luna martie.

„Această scădere este atribuită unui regim hidrologic deficitar și unei rezerve de apă din stratul de zăpadă considerabil redusă, fiind cea mai mică din ultimii cinci ani”, anunța ANAR.

Avertizările hidrologice, binevenite pentru lacurile de acumulare

Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri s-a îmbunătățit și a ajuns, luni, 28 aprilie, la 74,94%, în creștere față de marțea trecută, când era 72,93%. Este o creștere consistentă față de 56%, cât era în martie, și 62%, cât era în ianuarie.

Oficialii ANAR subliniază că, în funcție de gradul de umplere, se reține rezerva de apă în lacuri, prioritară fiind alimentarea cu apă a populației. Asta înseamnă că, în situația unor debite deficitare, sub nivelul minim necesar satisfacerii cerințelor de apă, se pot impune anumite restricții pentru alte folosințe – de exemplu în ceea ce privește piscicultura sau irigațiile – prioritară fiind alimentarea cu apă a populației.

„Din cele 120 de secțiuni relevante pentru satisfacerea cerințelor de apă se asigură fără restricții necesarul de apă pentru alimentarea cu apă a populației din surse de apă de suprafață centralizate”, au precizat reprezentanții ANAR.

Nivelul de umplere a lacurilor este în creștere, iar de bun augur, în acest context, sunt avertizările hidrologice din aceste zile, care vor contribui treptat la rezerva de apă.

De exemplu, Institutul Naţional de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a transmis marțea și miercurea trecută atenționări hidrologice cod galben privind scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale cotelor de atenție, în bazinele hidrologice Olt, Vedea, Argeş, Ialomiţa și Buzău, respectiv bazinele hidrologice Timiş, Bârzava, Caraş, Nera, Cerna, Dunăre – afluenţii mici aferenţi sectorului amonte S.H. Calafat, Desnăţui, Jiu, Olt, Argeş.

Coeficientul de umplere reprezintă procentul existent față de Nivelul Normal de Retenţie restricționat la 21 aprilie. Nivelul Normal de Retenţie (NNR) este corespunzător celei mai ridicate cote a nivelului apei într-un lac de acumulare, în perioada exploatării normale.

Un coeficient mai scăzut apare la acumularea Măneciu, pe râul Teleajen, de 28,02%, în ușoară creștere față de săptămâna trecută, dar sunt și lacuri cu cote mai scăzute, la care se execută lucrări.

În ceea ce privește Dunărea, conform diagnozei și prognozei hidrologice, de luni, debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi în creștere, de 4.900 metri cubi pe secundă. Marțea trecută, fluviul avea un debit la intrare și mai mic, de 4700 metri cubi/secundă, față de 7.900 mc/s cât e media multianuală a lunii aprilie.

Criterii în aplicarea planului de restricții:

• reducerea treptată a alimentării cu apă pentru irigare, ținând cont de posibilitățile practice (reducerea la circa 50% a alimentării cu apă pentru culturile de câmp; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de orez; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de câmp și culturile de orez și îndeplinirea cerințelor numai pentru culturile de legume);
• reducerea temporară, cu maximum până la 50%, a debitului minim pentru debit ecologic;
• reducerea alimentării cu apă alocată unităților de pescuit;
• reducerea treptată a alimentării cu apă pentru utilizări industriale (după epuizarea tuturor posibilităților de raționalizare a utilizării apei, inclusiv efectuarea de revizii, reparații etc.), conform programelor preliminare de restricții elaborate de beneficiari;
• restrângerea parțială sau totală a alimentării cu apă a unităților industriale, care sunt strâns legate de poluarea apei;
• restrângerea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate, a unităților de servicii pentru populație, precum și a unităților zootehnice.

În cazul deficitului de alimentare cu apă, cauzat de secetă prelungită – secetă hidrologică sunt stabilite următoarele praguri:

• Faza normală (Treapta I) – când alimentarea cu apă este mai mare sau cel puțin egală cu pragul debitului prealertă, dar poate asigura cerințele de apă ale utilizatorilor;
• Faza de atenție / avertizare (Treapta II) – când alimentarea cu apă este în scădere, dar poate asigura debitul minim necesar utilizatorilor;
• Faza de restricții (treapta III) – când alimentarea cu apă este mai mică decât debitul minim necesar utilizatorilor.

Ce producție estimează Hidroelectrica

La nivel național, sunt 188 de centrale hidroelectrice operate de Hidroelectrica, iar cel mai mare producător de energie la nivel național prevede o scădere în acest an, conform proiecțiilor oficiale.

„Am publicat documentul de buget pentru an. Anul trecut am realizat o producție de 13,9 TWh. Anul acesta, bugetul este făcut pe o previziune de 13,3 TWh, puțin mai jos, doar cu veniturile la același nivel. Sunt indicatori care arată, sigur, că e un pic specific al companiei Hidroelectrica, 40% din producție îl facem aici, Porțile de Fier I, pe Dunăre, PF1, PF2, și depindem de hidraulicitatea din Serbia, Ungaria, Austria, Germania, ce mai aduce Dunărea până aici”, explica Karoly Borbely, CEO al Hidroelectrica, pe 21 martie, la o conferință de presă la Porțile de Fier I.

Producție de energie electrică netă a fost în scădere cu 21% față de anul 2023, când fusese de 17,6 TWh.

„Râurile interne și lacurile de acumulare sunt la un nivel sub mediile multianuale. Nu este un lucru care ne sperie, pentru că în 2023 a fost o producție-record de 18,4 TWh, după care au fost doi ani medii spre nu foarte optimiști, dar putem să ne facem activitățile de investiții, trebuie să asigurăm disponibil cât mai mare și să fim pregătiți dacă vine apa mare, cum vine acum, în primăvară, pe Dunăre, să putem să producem cât mai mult”, a precizat Karoly Borbely.

Grupul Hidroelectrica înregistrează rezultate operaționale și financiare în scădere pentru anul 2024, față de anul 2023, influențate semnificativ de condițiile hidrologice mai puțin favorabile, conducând la o producție hidroenergetică redusă față de anul predecent și afectând volumul total de energie disponibil pentru comercializare. Performanța Grupului s-a menținut în linie cu obiectivele stabilite în bugetul aprobat pentru anul 2024, cu o ajustare marginală față de estimări. Marja operațională și marja netă ale Grupului s-au redus cu 15%, respectiv 14% fata de anul 2023, în principal ca urmare a diminuării cantității de energie electrică vândută și prețurilor de vânzare a energiei electrice. Profitul net a fost în scădere cu 35%, de la 6,36 miliarde de lei la 4,12 miliarde de lei.

Hidroelectrica este cel mai mare producator de energie verde din România și furnizează servicii tehnologice pentru Sistemul Energetic Național.

Compania, esențială pentru un sector strategic, cu implicații în siguranța națională, operează 188 de centrale, cu o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW și, în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. De asemenea, compania deține – conform raportului ANRE din luna decembrie 2024, o cotă de 14,66% pe segmentul concurențial al pieței de furnizare a energiei electrice.

Surse foto/video: Gandul

Citiți și:

EXCLUSIV | Apele Române lucrează la „Radarul balastierelor”. „Se exploatează mai mult decât în autorizații. Își imaginează că poate nu sunt găsiți”

EXCLUSIV | Este bună de băut apa de la robinet? Un specialist de la Apele Române dezvăluie cum este apa din București și în ce zone trebuie testată

EXCLUSIV | Un specialist care a văzut cele mai grave urmări ale inundațiilor din România avertizează: „Se poate muri și în apă de 50 de centimetri”

EXCLUSIV VIDEO | Cât de frecvente vor fi fenomenele extreme în România? Specialist ANAR: ”Pagubele vor fi tot mai mari în zona inundațiilor fulger”