Luis Antonio Tagle, cunoscut în Filipine drept „Cardinalul Chito”, combină naturalețea apropiată de oameni cu o teologie solidă și un profil internațional în creștere. Ar putea fi următorul lider al Bisericii Catolice, scrie The Telegraph.
Cardinalul Luis Antonio Tagle/ FOTO:X
La două ore sud de Manila, într-un seminar cu ziduri din beton și coridoare modeste, un dulap încuiat păstrează relicve neobișnuite: o periuță de dinți uzată, un card bancar expirat și o pereche de unghiere ruginite. Nu sunt, cum ar părea, obiecte abandonate la întâmplare, ci mărunte amintiri ale trecerii prin acel loc a unui om pe care mulți îl văd drept papabil: cardinalul Luis Antonio Tagle.
Imaginile de pe pereți îl surprind în ipostaze oficiale – oficiind Liturghia, dând mâna cu înalți ierarhi sau cu simpli credincioși. Dar printre ele, apar și momente dezinvolte: cântând la karaoke, dansând cu enoriașii sau stârnind râsete într-un spectacol improvizat pentru personalul seminarului.
„Îi place să cânte, asta se știe. Dar mai ales știe să aducă bucurie. Îți dădea impresia că nu există ierarhie între el și tine”, povestește Susan de Guzman, care îl cunoaște din anii ’90, de când era rector la Tahanan ng Mabuting Pastol.
Printre piesele preferate, se numărau baladele romantice în limba locală și, mai târziu, melodii internaționale precum Imagine de John Lennon – de unde, însă, evita cu grijă pasajele controversate despre religie. O formă discretă de selecție a mesajului, dar semnificativă pentru stilul său de leadership: jovial, dar atent la sensibilități.
Popular, dar rezervat – un contrast studiat
Născut în Imus, o localitate de lângă Manila, într-o familie de bancheri, Tagle a rămas apropiat de locurile natale. Casa părintească, cu trei etaje, este acum protejată de un gard înalt, semn al unei intimități cultivate mai ales după ce faima cardinalului a crescut.
În comunitate, însă, amintirile rămân vii. „Venea cu tricicleta la slujbă. Oamenii nu-și dădeau seama cine este, până nu ajungea la altar”, își amintește John Espinoza, un localnic care lucrează acum pentru Arhiepiscopia din Manila.
Dar odată începută slujba, biserica se umplea. Enoriașii preferau să stea la rând pentru a primi Euharistia de la el, ignorând preoții auxiliari – o demonstrație involuntară a popularității sale, dar și o sursă de disconfort pentru un om care evită expunerea excesivă.
„Are acel ceva – o carismă care atrage. Nu vezi des așa ceva la un episcop”, spune Efran Kaiklian, grădinar la Catedrala din Imus.
Un lider cu umor și echilibru
Colegii îl descriu ca fiind cald, autoironic și neconflictual. „E genul de om care poate face o glumă subtilă chiar și într-o întâlnire serioasă. Dar e și profund. Nu e deloc superficial”, afirmă părintele Ramon Bautista, coleg de seminar și director în cadrul Conferinței Iezuite din Asia-Pacific.
După 13 ani în Imus, a fost numit arhiepiscop al Manilei, apoi promovat la Roma, unde din 2020 deține o funcție-cheie în cadrul Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor.
Comparat adesea cu Papa Francisc, Tagle este văzut drept un posibil continuator al unei linii pastorale deschise, empatică față de marginalizați – fie ei persoane LGBT, mame singure sau divorțați. A cerut public revizuirea pozițiilor „excesiv de dure” ale Bisericii, pledând pentru o abordare bazată pe înțelegere și compasiune.
Totuși, temperamentul său diferă vizibil de cel al actualului papă. Dacă Francisc a preferat uneori gesturi ferme – precum critica severă adresată Curiei în 2014 – Tagle mizează pe diplomație și dialog discret. „A spus clar: n-ar fi procedat așa. Asiaticii nu sunt conflictuali”, afirmă părintele Emmanuel „Nono” Alfonso, prieten apropiat al cardinalului.
Discreție și acțiune tăcută
Un exemplu relevant rămâne atitudinea față de fostul președinte Duterte și campania sângeroasă antidrog. În timp ce mulți așteptau o condamnare publică, Tagle a preferat să intervină în culise: a organizat reuniuni, a sprijinit centre de reabilitare și a facilitat canale de comunicare între autorități și societatea civilă. O strategie care i-a atras critici, dar care reflectă o abordare orientată spre rezultat, nu spre gesturi teatrale.
Teolog de formație, cu doctorat obținut la Catholic University of America, Tagle rămâne ancorat în reflecție și scris, chiar dacă activitatea administrativă i-a limitat libertatea academică.
Asia – viitorul Bisericii Catolice
Numărul catolicilor în Asia este în creștere. În 2021, peste 1,4 milioane de noi credincioși au fost înregistrați pe continent, în special în India și Filipine. Vaticanul privește cu interes această regiune, pe care Papa Francisc a numit-o „viitorul Bisericii”.
Cardinalul Tagle a contribuit activ la acest efort, fondând Biroul pentru Promovarea Noii Evanghelizări în Manila și susținând dialogul interreligios. Părintele Vladimir Echalas, cercetător la Conferința Episcopilor Catolici din Filipine, consideră că o eventuală alegere a sa ca papă ar „întări misiunea Bisericii în Asia”.
Un papă filipinez?
Deși conclavul va începe abia pe 7 mai, în Filipine deja se vorbește cu entuziasm despre posibilitatea ca popularul „cardinal Chito” să devină papă. Inclusiv necatolicii se declară încântați de idee. „Va fi o mare bucurie. Vom avea fiesta și vom cânta karaoke”, spune în glumă părintele Crescencio Agbayani Jr., activist LGBT.