Președintele SUA, Donald Trump, a condamnat vehement bombardamentele masive ale Rusiei asupra Ucrainei și atitudinea omologului său rus, Vladimir Putin, dar, până în acest moment, a refuzat să se ralieze sancțiunilor impuse de Europa, comentează cotidianul The New York Times.
”S-a întâmplat ceva cu Putin. A luat-o razna în totalitate”, a declarat Donald Trump duminică.
Criticile rare ale președintelui Trump la adresa omologului său din Rusia intervin după câteva zile de bombardamente masive asupra orașelor ucrainene, vizând în principal obiective civile. Atacurile Rusiei au avut loc la doar câteva zile după ce Trump a catalogat drept ”excelentă” conversația cu Putin despre care liderul SUA afirma că va conduce imediat la negocieri de pace.
Donald Trump a afirmat permanent că are o ”relație bună” cu Vladimir Putin și nu este prima dată când se declară șocat de bombardamentele asupra civililor ucraineni. În urmă cu o lună, Trump i-a cerut lui Vladimir Putin să se oprească, după o serie de atacuri cu rachete și drone care au vizat Ucraina.
Trump nu s-a raliat sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană
”Cu toate acestea, Trump nu a asociat niciodată atacurile cu decizia sa, reafirmată săptămâna trecută, de a refuza să se alăture țărilor europene, care au impus noi sancțiuni contra Rusiei, și nici de a oferi armament pentru ajutarea Ucrainei. Rezultatul este un gol strategic în care Trump se plânge de crimele comise de Rusia, fără însă a vrea să îl facă pe Putin să plătească măcar un preț modest”, notează cotidianul The New York Times.
Modelul este unul familiar, conform analiștilor. Trump semnalează intenția de a-și retrage implicarea dintr-un conflict descris frecvent ca fiind ”războiul Europei”, apoi este șocat că Putin cere o serie de condiții care ar însemna predarea Ucrainei. Uneori, Trump afirmă că analizează în mod clar posibilitatea impunerii de sancțiuni, dar ezită să se alăture măsurilor impuse de Uniunea Europeană.
”Rusia nu acceptă armistițiu, iar Trump încearcă în mod constant să se detașeze. Rezultatul este că sprijinul pentru Ucraina continuă să se diminueze ca importanță pentru americani. Ceea ce urmează vor fi lupte mai intense și bombardamente asupra Ucrainei, dar și mai puține restricții asupra atacurilor ucrainene pe teritoriul rus”, apreciază Ian Bremmer, președintele Institutului Eurasia Group.
Imediat după discuția de săptămâna trecută cu Vladimir Putin, Trump le-a transmis liderilor Germaniei, Franței, Italiei și Finlandei că nu intenționează să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei.
”Retragerea angajamentului de a exercita presiuni asupra Rusiei merge dincolo de rațiunile economice. Trump a oprit eforturile Departamentului Justiției de colectare a dovezilor despre crimele de război ruse în Ucraina (…). La trei ani de la începerea războiului, Statele Unite au refuzat să voteze o declarație a ONU prin care Rusia era considerată agresor, plasând Washingtonul pe poziții adverse cu aliați din NATO și de partea Coreei de Nord”, concluzionează cotidianul The New York Times.
Foto: Profimedia
Citește și:
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …