Mandatul de președinte al României, preluat de Nicușor Dan, luni, într-un context politic și social complicat va fi marcat de o serie de provocări, de la formarea unui guvern stabil, până la reconstruirea încrederii publice și contracararea dezinformării care divizează societatea.
Mandatul preluat de Nicușor Dan este unul presărat cu provocări FOTO Inquam Photos / George Călin
Pe termen scurt, prima prioritate a noului șef de stat este desemnarea unui premier care să reușească să aducă la guvernare toate partidele parlamentare pro-occidentale, inclusiv PSD, pentru formarea unui guvern cu o majoritate stabilă în Parlament. PNL, USR și UDMR nu dețin în prezent numărul de mandate necesar în Parlament fără PSD, care amână să decidă dacă va rămâne sau nu în Executiv. În acest sens, noul șef de stat a avut un mesaj tranșant pentru partide, cărora le-a dat și o indicație: „În fața interesului național un partid nu poate să spună nu” și „ar fi bine” ca oamenii pe care românii îi vor vedea în fruntea noului Executiv „să nu fie exact cei pe care i-au respins la vot”.
O majoritate stabilă este necesară nu numai pentru măsurile fiscale care urmează, dar și pentru a da încredere investitorilor străini privind previzibilitatetea politicii fiscale a statului. „Noul președinte a vorbit de asemenea despre reducerea deficitului bugetar. Dar asta va fi o sarcină mai ales al guvernului după formarea acestuia. Președintele nu are cum să intervină, decât în mod declarativ, să susțină anumite măsuri”, punctează redactorul-șef Historia, Ion M Ioniță.
„Dincolo de aceste, să spunem provocări pe termen scurt, cea mai mare provocare pentru Nicușor Dan este să fie și președintele celor care nu l-au votat, să comunice cu societatea și să încerce să-i convingă pe cei atrași de mesaje suveraniste, naționaliste, extremiste, că drumul României este cel euroatlantic, că numai așa România poate să rămână democratică, liberă și prosperă. Altfel, lucrurile s-ar complica foarte mult și Nicușor Dan trebuie să aibă, cred eu, drept prioritate repararea societății românești. Cred că asta trebuie să fie prioritatea pe termen lung. Restul măsurilor se pot lua. Sunt programe de guvernare, se pot face mai repede, mai încet. (…) Repararea societății românești, sfera gradului de reziliență al societății românești în fața dezinformării de pe rețelele de socializare, în fața manipulării, cred că este piatra de temelie a acestui mandat pe care l-a început Nicușor Dan”, mai subliniază Ion M. Ioniță.
Moștenirea reformei în educație
În scopul combaterii dezinformării și manipulării din societate, este nevoie de reforma în educație, mai atrage atenția redactorul-șef Historia. Astfel că noul șef de stat trebuie să ducă la un alt nivel „România educată”, care, în mod ironic, este proiectul căruia fostul președinte i-a dedicat anii săi de mandat.
În prezent însă „nu avem educația necesară să ne apărăm de acest rău care ne înconjoară și cădem de multe ori pradă dezinformărilor. Este absolut nevoie ca Nicușor Dan să strângă alături de el pe cei mai buni specialiști, astfel încât să facă o reformă în domeniul educației”, mai spune Ion M. Ioniță.
În cadrul discursului său din Parlament, Nicușor Dan a subliniat cu privire la situația din învățământ că este „nevoie ca în întreg sistemul educațional să stimulăm gândirea critică, este nevoie să corelăm învățământul cu piața muncii, este nevoie să investim în educația timpurie, adică în creșe și grădinițe, și este esențial să prevenim abandonul școlar”.
Prioritățile pe plan extern
Nu în ultimul rând, rămân provocările pe plan extern, acolo unde politica europeană a României va avea o importanță majoră. „România este considerată o țară foarte importantă în politica europeană, dar care nu și-a asumat responsabilități de politică în cadrul UE. A preferat să fie un spectator în Uniunea Europeană, decât să se implice activ. Am văzut acum că se constituie un nucleu de țări foarte active în interiorul Uniunii Europene, care își asumă politicile: Franța, Germania, vedem și Polonia acum în acest grup. România trebuie să facă parte de asemenea, să își asume responsabilități, să vină cu propuneri, pentru că și Uniunea Europeană trece prin momente extrem de complicate.
După rezultatul alegerilor prezidențiale din Polonia vom vedea cine câștigă acolo. Polonia este un aliat strategic al României, deci parteneriatul cu Polonia va fi în continuare extrem de important și pentru cele două țări, și pentru Uniunea Europeană. Evident, aici este mult de discutat, însă, pe termen scurt, cred că, la nivel european și euroatlantic, asumarea de către România a unor responsabilități, în plus față de ceea ce a făcut până acum, reprezintă de asemenea un obiectiv important pentru o nouă administrație”, mai punctează Ion M. Ioniță.
Nicușor Dan va reprezenta România la summitul NATO de la Haga, acolo unde va avea prima ocazie să stabilească contacte directe cu administratia Trump.
După retragerea lui Kathleen Kavalec, numirea „foarte rapidă” a lui Darryl Nirenberg în funcția de ambasador al SUA la București, „este un semnal foarte bun”, este de părere analistul de politică externă Ștefan Popescu, iar relația cu SUA trebuie să rămână o prioritate.
Fără îndoială, este de dorit câștigarea turului II al alegerilor prezidențiale din Polonia de către „un președinte care să aibă afinități ideologice cu președintele României. Dar Polonia are un guvern stabil, condus de o mare personalitate europeană, Donald Tusk, care l-a și sprijinit pe președintele României în campanie cu multe mesaje”, mai explică Ștefan Popescu.