Institutele de CERCETARE, ținta politicilor de AUSTERITATE ale lui Nicușor Dan și USR. „O lipsă crasă de înțelegere a unor chestiuni profunde”

În contextul în care președintele Nicușor Dan vrea să strângă cureaua cheltuielilor în instituțiile statului, pentru ca România să se încadreze în deficitul bugetar asumat în PNRR, deputatul USR Claudiu Năsui a venit cu o propunere care a scandalizat mediul academic din România: tăierea banilor de la institutele de cercetare.

Cum toate datele indică faptul că România stă prost la capitolul cercetare, Claudiu Năsui a pus gând rău acestei categorii și așa subfinanțate cronic. Într-o postare pe Facebook din 2 iunie, deputatul USR a făcut publică o listă cu 178 de institute, centre și stațiuni de cercetare și a propus ca reducerea cheltuielilor bugetare să înceapă fix de acolo. Claudiu Năsui spune că „cele mai mari salarii din statul român sunt în aceste institute”.

„Dacă treceți prin listă veți observa că multe institute se intercalează ca domeniu de activitate. Asta se întâmplă pentru că, de fapt, scopul lor nu este cercetarea, ci salarizarea și oferirea de posturi de conducere care vin cu un set mare de privilegii și beneficii. Cele mai mari salarii din statul român sunt în aceste institute. Cel puțin din cele pe care le-am descoperit eu. Salarii mai mari decât cel al președintelui SUA. Într-un caz am descoperit și un salariu mai mare decât toate salariile miniștrilor din guvern la un loc”, scrie Claudiu Năsui.

Ce spun datele despre finanțarea cercetării din România?

Subfinanțarea cercetării din România nu trebuie privită ca o bătălie ideologică din punct de vedere economic între stânga și dreapta, între stat maximal și cel minimal. Ea trebuie privită prin prisma datelor raportate la nivelul UE.

Fundația Friedrich Ebert Stiftung  (FES) a realizat, în martie 2025, o situație a finanțării cercetării din România, folosind date EUROSTAT. Iată ce a descoperit:

”Cu un buget anual de doar 0,38% din PIB alocat cheltuielilor cu cercetarea științifică, România se afla în anul 2023 la coada clasamentului statelor europene, se arată în cel mai recent infografic publicat de Monitorul Social.

Bugetul României pentru finanțarea activităților de cercetare-dezvoltare a scăzut gradual din 2021 (0,41% din PIB) și 2022 (0,35% din PIB), ajungând în 2023 la o alocare bugetară de doar 0,38%. România este depășită de toate țările din Europa Centrală și de Est: Bulgaria (0,58%), Ungaria (0,63%), Slovacia (0,76%), Slovenia (1,35%), Lituania (1,01%) și se află la distanțe considerabile față de țările din Europa de Vest: Germania (2,18%), Danemarca (1,86%), Olanda (1,85%), Finlanda (1,54%) sau Suedia (1,46%). Cheltuielile cu activitățile de cercetare-dezvoltare sunt analizate din perspectiva alocării guvernamentale, calculate ca procent din PIB.

În ceea ce privește situația cercetătorilor care activează atât în instituțiile publice de cercetare-dezvoltare și învățământ superior din România, cât și în sectorul privat, conform datelor, în 2022 se regăseau doar 29.837 de cercetători, din care 16.078 de bărbați și 13.759 de femei. Pentru a analiza mai departe ocuparea în sectorul cercetare-dezvoltare, un indicator important utilizat de EUROSTAT este rata ocupării pentru acest sector de activitate, calculată ca procent din totalul ocupării pentru fiecare țară membră UE. Cercetătorii reprezintă acea categorie profesională de angajați care sunt implicați în activități care privesc crearea de cunoaștere științifică prin intermediul dezvoltării de concepte noi, teorii, modele de analiză sau metode și tehnici de analiză și cercetare.

În pofida creșterii numărului total de cercetători în Uniunea Europeană, datele arată că România rămâne în urmă, cu cea mai mică ocupare în sectorul cercetării-dezvoltării din cadrul țărilor Uniunii Europene. România prezintă cel mai mic număr de cercetători raportat la un milion de locuitori și cel mai mic procent din total ocupării (0,25% în 2022, respectiv 0,27% în 2023) comparativ cu toate țările Uniunii Europene. Astfel, conform EUROSTAT, România se plasează în coada clasamentului și la ocuparea cercetătorilor, majoritatea dintre aceștia activând în sectorul guvernamental.

Țara noastră se poziționează chiar și în urma țărilor insulare precum Malta (0,43%) sau Cipru (0,34%) în privința procentului ocupat de cercetători. Țările vecine, Bulgaria (0,58%) și Ungaria (0,97%), depășeau și ele România la numărul de cercetători. De asemenea, țările din Europa de Est, precum Lituania (0,77%), Polonia (0,85%), Cehia (1%), Estonia (1%), se aflau la distanțe apreciabile față de țara noastră”, arată studiul FES.

Cercetătorii, indignați de postarea lui Claudiu Năsui

În social-media s-a iscat o adevărată isterie ca urmare a postării lui Claudiu Năsui. Zeci de cercetători au luat poziții ferme împotriva propunerii fostului ministru al Economiei din Cabinetul Florin Cîțu.

Sebastian Țoc, cadru didactic la SNSPA și cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții din subordinea Academiei Române, cataloghează postarea lui Claudiu Năsui drept o „absurditate”.

„Acum s-a găsit să facă listă de institute de cercetare (și nu numai, dar el le bagă în aceeași oală) de unde să mai reducă cheltuielile publice. Nici nu are rost să îi explici că e o absurditate și că, dacă vrei să crești performanța cercetării, de fapt statul trebuie să cheltuie mai mult cu cercetarea, având în vedere subfinanțarea cronică din domeniu. Când vor veni oare vremurile în care politicienii vor spune ce trebuie să spună și anume că cercetarea trebuie să fie PUBLICĂ și făcută în interes PUBLIC cu finanțare adecvată?”, scrie Sebastian Țoc pe pagina sa de Facebook.

Gelu Duminică: „Este dureros-amuzant”

Un alt comentariu vine de la sociologul Gelu Duminică, care spune că propunerea lui Claudiu Năsui „ne arată o lipsă crasă de înțelegere a unor chestiuni profunde”.

„Goana dlui Năsui de a da «de pământ» cu cercetarea finanțată de stat ne arată o lipsă crasă de înțelegere a unor chestiuni profunde. Cercetarea este fundamentală pentru dezvoltarea oricărei economii și, mai ales, pentru competitivitatea viitoare. Faptul că noi alocăm doar 0,17% din PIB este jenant. Faptul că dl Năsui a găsit sursa echilibrării bugetare în banii de cercetare este dureros-amuzant”, scrie Gelu Duminică pe pagina sa de Facebook.

Un comentariu la postarea fostului ministru vine și din partea cercetătorului de la Institute of Space Science, Octavian Micu, în opinia căruia „Năsui face un fel de terci”, amestecând institute cu stațiuni de cercetare.

„Năsui face un fel de terci cu de toate aici. Amestecă INCD-urile (46 la număr), care sunt în coordonarea Ministerului Cercetării care a venit în diferite variante de-a lungul timpului (MCI, MCID, ANCS, ANCSI, ANC), IAR-urile (70 la număr), care aparțin de Academia Română, și tot felul de stațiuni de cercetare care nu sunt institute (faceți voi diferența), dar aparțin de Academia de Științe Agricole și Silvice. Poate îmi mai scapă câteva. Nu dovedește nici că înțelege cum e cu finanțarea, pentru că acel program Nucleu, pe care îl vrea tăiat, ia aproape toate fondurile de la acele 46 INCD-uri, însă nu afectează restul. Restul nu pot fi nici închise, nici reformate, pentru că țin de academii care sunt stat în stat. Postez print screen-uri în comentarii. Deci, pentru a-și susține o părere absolut idioată de acum câteva zile, pune la un loc toate cele. Nu și-a pus deloc problema că modurile de finanțare diferă radical la toate aceste categorii, dar a auzit de programul Nucleu și s-a gândit să-l taie. În mod sigur nu s-a uitat nici în bugetul de venituri și cheltuieli al ministerului de resort pe anul trecut să vadă cât se cheltuie cu cercetarea în sine și cât cu alte chestii. Doar dovedește o ignoranță crasă, dar e bine, că ține la publicul neinformat. Atât s-a putut de la ilustrul USR-ist”, scrie Octavian Micu în secțiunea de comentarii.

Cercetător: „O parte din institutele amintite sunt redundante, oportunități de sinecuri și de pierdut vremea”

Alți cercetători sunt mai prudenți în abordare. Adelin Dumitru, cercetător la New Europe College, spune că „o parte din institutele amintite sunt redundante, oportunități de sinecuri și de pierdut vremea”.

„O parte din institutele amintite sunt redundante, oportunități de sinecuri și pierdut vremea pe buget public. Dar abordarea e fundamental greșită – avem nevoie de evaluare înainte de a determina care din aceste institute intră pe lista celor «degeaba» și care fac o treabă necesară și care oferă cel puțin câteva motive bune pentru care să fie finanțate public. Nu merge nici cu drujba, nici cu «lasă că merge și așa, cercetare fundamentală făcută la institutele ălea». Dar mna, când ne facem idioți unii pe alții pentru că avem poziții ideologice diferite, cam greu să găsim soluții de mijloc”, scrie Adelin Dumitru, la secțiunea de comentarii a postării lui Claudiu Năsui.

Scrisoare publică a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului

În replică la postarea deputatului USR, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), condus de istoricul Daniel Șandru, a venit cu o poziție publică în care susține că „a include IICCMER în această listă trădează fie necunoașterea profundă a sensului memoriei colective, fie o gravă confuzie între funcția publică și agenda ideologică”.

Sursa colaj foto: Mediafax + Shutterstock

CITEȘTE ȘI: