Oficial, administrația Trump nu dorește trimiterea trupelor americane terestre în Iran. Neoficial, însă, lucrurile sunt mult mai nuanțate.
SOladti americani/FOTO:AFP
Declarațiile făcute duminică de vicepreședintele JD Vance și de secretarul de stat Marco Rubio par să închidă subiectul: Statele Unite nu vor soldați pe teren în Iran, nu își doresc un conflict prelungit, iar atacurile aeriene asupra infrastructurii nucleare iraniene ar fi, teoretic, un avertisment suficient. „Nu avem teamă de escaladare”, a afirmat Vance într-un interviu pentru NBC News – un mesaj aproape opus celui transmis în aprilie, când Iranul lansa rachete balistice spre Israel.
Dar realitatea din teren ignoră adesea declarațiile oficiale. Iranul nu are de gând să lase fără răspuns această lovitură americană. Ayatollahul Khamenei, liderul suprem, tocmai a suferit una dintre cele mai mari umilințe strategice din ultimul an – o ofensivă aeriană care pune sub semnul întrebării nu doar capacitatea de apărare a Teheranului, ci și legitimitatea regimului însuși. În astfel de momente, deciziile nu mai sunt luate cu sânge rece.
Iranul a lansat luni atacuri cu rachete asupra bazelor militare americane din Qatar, ca răspuns la bombardamentele americane asupra siturilor sale nucleare și la escaladarea tensiunilor în regiunea instabilă. Qatarul a condamnat atacul asupra bazei aeriene Al Udeid, dar a declarat că a interceptat cu succes rachetele și că nu au fost raportate victime.
Oficiali britanici avertizează asupra unei intensificări a terorismului susținut de Iran
Există deja semnale îngrijorătoare în Europa: oficiali britanici avertizează asupra unei intensificări a terorismului susținut de Iran, în timp ce MI5 confirmă că amenințarea este „credibilă și în creștere”. Și mai alarmant, unele surse vorbesc despre potențiale celule de atac iraniene adormite chiar pe teritoriul SUA. Dacă vreuna dintre acestea ar fi activată, răspunsul american ar deveni inevitabil – și probabil dur.
Aceasta este miza reală a întrebării „vor fi trimiși soldați americani în Iran?” Răspunsul oficial este nu. Dar dacă interesele strategice ale SUA sunt atacate – dacă americani vor fi răniți sau uciși, dacă strâmtoarea Ormuz va fi blocată, dacă rachete iraniene vor lovi ambasade – atunci răspunsul se schimbă. Nu pentru că administrația și-ar dori, ci pentru că realitățile geopolitice o vor impune.
O eventuală închidere a strâmtorii Ormuz ar antrena o reacție militară complexă, care ar presupune nu doar avioane, ci și forțe navale și, inevitabil, trupe speciale pe teren. Mai mult, o astfel de criză ar consuma din resursele deja limitate ale apărării antirachetă americane – resurse esențiale și în cazul unei posibile confruntări viitoare cu China în jurul Taiwanului.
Adevărul este că o intervenție terestră în Iran nu este un scenariu dezirabil pentru Casa Albă, dar este unul pregătit pe masa Pentagonului. Forțele speciale americane – cum sunt cele folosite deja în Siria sau Afganistan pentru misiuni punctuale – ar putea deveni prima linie de contact. CIA are, desigur, capacități similare, dar o confruntare la scară extinsă necesită mai mult.
În final, Trump poate refuza. Poate decide să nu escaladeze. Dar dacă Iranul reușește să impună ritmul jocului, dacă inițiativa trece în mâinile liderilor de la Teheran, presiunea politică internă asupra președintelui american va deveni insuportabilă. Retorica „America First” nu va mai ține loc de strategie în fața unor provocări directe și letale.
Promisiunile că nu vor exista „boots on the ground” – soldați americani în Iran – sunt liniștitoare pentru electorat. Dar în realitate, ele sunt promisiuni care pot fi spulberate de primul atac cu victime.