După ce a urcat la 113% din Produsul Intern Brut în trimestrul al patrulea din 2024 (echivalentul a 48.000 de euro pe francez, după cum a subliniat în luna mai Pierre Moscovici, președintele Curții de Conturi), datoria publică a Franței a ajuns la 114% din PIB în primul trimestru din 2025, potrivit cifrelor publicate de Institut National des Statistiques (INSEE).
Aceasta reprezintă o creștere de 40,5 miliarde de euro în această perioadă, ajungând de la 3.305 miliarde de euro la 3.345,8 miliarde de euro – sau aproape 48.800 de euro pe cetățean francez.
Peste 1.000 de miliarde de euro în mai puțin de zece ani
Dincolo de această creștere trimestrială, tendința pe termen mai lung este îngrijorătoare, afirmă Le Figaro.
În urmă cu un an, în primul trimestru din 2024, datoria se ridica la 3.159,7 miliarde de euro, sau 110,7% din PIB.
Iar în aceeași perioadă din 2017, anul în care Emmanuel Macron a fost ales pentru prima dată, datoria se ridica la „doar” 98,9% din PIB, o creștere de peste 1 000 de miliarde de euro în mai puțin de zece ani.
„Această datorie este o sabie a lui Damocles care atârnă deasupra țării noastre și a modelului nostru social”, le-a spus prim-ministrul François Bayrou deputaților în ianuarie.
Povara dobânzilor, adică toate cheltuielile statului consacrate plății dobânzilor la datorie, a continuat să crească: de la un minim de 35 de miliarde de euro în 2018, aceasta a ajuns la 58 de miliarde de euro în 2024.
„Am trecut la a fi dincolo de pericol, suntem aproape în pragul dezastrului”, a adăugat Jean-François Husson (LR), raportor general al Comisiei de finanțe a Senatului.
Teama cea mai imediată este că agențiile de rating vor sancționa datoria Franței.
În prezent, nimic nu mai împiedică retrogradarea ratingului de credit al Franței de la „AA” („calitate bună a creditului”) la un simplu “A” („calitate medie”).
În timp ce Standard & Poor’s a lăsat neschimbate ratingul Franței și perspectiva negativă la sfârșitul lunii mai, indicând că este încă prea devreme pentru a lua o decizie, situația s-ar putea schimba considerabil pe 12 septembrie, când va veni rândul Fitch.
„Suntem încă pe muchie de cuțit, foarte aproape de a trece la o retrogradare. Aceasta ar fi o lovitură majoră pentru semnătura noastră”, a mărturisit o sursă din cadrul Ministerului Economiei.
În cazul unei retrogradări a ratingului, Franța ar urma să se împrumute la dobânzi mai mari din cauza scăderii cererii, unii investitori instituționali refuzând să cumpere sub nivelul „AA”.
Creștere economică lentă
Ministerul Economiei și Finanțelor încearcă să „limiteze impactul asupra creșterii”. Și totuși, creșterea nu dă semne de îmbunătățire în 2025, dimpotrivă.
De la 1,1% din PIB, previziunile Ministerului Economiei pentru creșterea economică din 2026 au scăzut la 0,9%, apoi la 0,7%. Unii experți preconizează chiar 0,6%, dacă nu chiar mai puțin.
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI:
Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat …