O animație difuzată de televiziunea de stat chineză CCTV a atras atenția comunității internaționale. În imagini – o rachetă misterioasă care se fragmentează în zeci de submuniții capabile să neutralizeze infrastructura energetică a unei întregi regiuni. Oficial, termenul „bombă cu grafit” nu este menționat, dar descrierea corespunde aproape perfect acestui tip de armament, clasificat ca armă neletală de sabotaj.
Rachetă chineză cu grafit/FOTO:X
Potrivit South China Morning Post, animația prezintă lansarea unei rachete de la sol, urmată de dispersia a 90 de submuniții cilindrice care, în aer, eliberează fibre fine de carbon tratate chimic. Acestea sunt concepute să creeze scurtcircuite în rețelele de înaltă tensiune, provocând căderi masive de curent. Conform datelor furnizate de CCTV, zona afectată de o astfel de armă ar putea acoperi cel puțin 10.000 de metri pătrați.
Tehnologia aparține China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC), unul dintre cei mai importanți contractori de armament ai Ministerului Apărării din China. Deși televiziunea de stat nu a confirmat dacă arma este deja în dotarea armatei, nici dacă a fost testată în condiții reale, faptul că a fost prezentată public într-un mod atât de elaborat indică o formă de validare internă – și un semnal extern.
Un mesaj pentru Taipei?
În lipsa unor date clare despre aplicabilitatea acestei arme, speculațiile s-au concentrat asupra unui posibil scenariu de utilizare: Taiwan. Comentatorii online, dar și analiștii militari din regiune, văd în această prezentare o formă de intimidare simbolică, mai ales în contextul escaladării tensiunilor în Strâmtoarea Taiwan.
„Aceste arme nu distrug clădiri și nu provoacă explozii. Ele decuplează, literalmente, o țară de la priză. Când rețeaua electrică cedează, urmează paralizia transportului, a comunicațiilor, a sistemului sanitar și, în cele din urmă, haos social”, scria în 2017 Chen Chundi, redactorul influentului jurnal militar Modern Ships. El descria bombele cu grafit drept o „revoluție în războiul neconvențional”, capabile să afecteze profund capacitățile C4ISR (comandă, control, comunicații, informații și recunoaștere).
Chen nota că unii dintre acești vectori pot fi echipați cu sisteme de ghidare WCMD, compatibile cu rețeaua de sateliți BeiDou – o alternativă chineză la GPS. Această capacitate crește semnificativ precizia loviturilor, permițând direcționarea armelor spre noduri energetice vitale, precum stații de transformare sau centre de comandă.
Tehnologie familiară Occidentului
Utilizarea armelor cu grafit nu este o noutate pe scena militară globală. SUA au folosit rachete Tomahawk dotate cu focoase BLU-114/B în Irak, reușind să scoată din funcțiune până la 85% din infrastructura energetică. NATO a aplicat aceeași tactică în timpul bombardamentelor din 1999 asupra Serbiei, unde peste 70% din rețeaua electrică a fost temporar paralizată – o mișcare ce a contribuit la decizia Belgradului de a ceda presiunilor occidentale.
Noua prezentare chineză sugerează, așadar, că Beijingul urmărește să se alinieze – și chiar să depășească – arsenalul sofisticat al marilor puteri. Faptul că sistemul apare acum în sfera publică, chiar sub forma unei simple animații, arată o încredere crescută în eficiența armamentului și poate fi interpretat drept un mesaj politic: China este pregătită să răspundă oricărei provocări nu doar cu forță, ci și cu inteligență strategică.
Este de remarcat că toate aceste mișcări au loc pe fundalul unei Chine aflate într-un proces accelerat de modernizare militară și de acumulare a capabilităților nucleare. Potrivit unor evaluări occidentale, Beijingul ar putea depăși, în următorul deceniu, pragul simbolic de paritate nucleară cu Washingtonul – un detaliu care schimbă ecuația globală.
Într-o lume tot mai interconectată și vulnerabilă la întreruperi de energie, o armă care „doar” stinge lumina devine, paradoxal, una dintre cele mai întunecate amenințări.