Tensiunile dintre Moscova și Baku ating un nou prag critic după ce , luni, autoritățile azere au descins în sediul agenției ruse de presă Sputnik Azerbaijan, într-un gest care semnalează răcirea ireversibilă a relațiilor dintre cele două state post-sovietice.
Jurnalist Sputnik, reținut la Baku/FOTO:X
Aitekin Huseinova, jurnalistă la agenția video Ruptly, a fost reținută la Baku în timp ce filma o percheziție la biroul Sputnik din Azerbaidjan. Acest lucru a fost relatat chiar de agenția Ruptly, citându-o pe mama lui Huseynova. Motivul reținerii nu a fost comunicat.
Forțele de securitate au percheziționat redacția Sputnik Azerbaidjan luni dimineață. Ministerul de Interne al Azerbaidjanului a declarat că acreditarea publicației a fost suspendată în februarie 2025, dar aceasta a continuat să opereze „prin finanțare ilegală”.
Ulterior s-a aflat că redactorul-șef al publicației, Igor Kartavih, și redactorul-șef Evghani Belousov au fost reținuți. Presa azeră i-a numit angajați ai FSB-ului rus. Acest lucru nu a fost confirmat oficial.
Operațiunea, desfășurată luni, 30 iunie, a fost coordonată de serviciile de securitate interne, care, potrivit surselor media locale, au reținut doi cetățeni ruși identificați drept angajați ai FSB.
Potrivit publicațiilor APA și Vesti.az, cei doi lucrau sub acoperirea redacției Sputnik, considerată în numeroase state drept un instrument de propagandă al Kremlinului.
Percheziția biroului Sputnik Azerbaidjan a avut loc pe fondul înrăutățirii relațiilor dintre Rusia și Azerbaidjan. Aceasta este legată de reținerea unor reprezentanți ai diasporei azere la Ekaterinburg, sub suspiciunea de crimă și tentativă de omor. Două persoane au murit în timpul arestării. Comitetul de anchetă investighează cauzele morții acestora.
Ministerul azer de Externe a depus un „protest vehement” la ambasadorul rus cu privire la raidul din Ekaterinburg. În plus, toate evenimentele culturale planificate de Rusia au fost anulate în Azerbaidjan. Ministerul rus de Externe l-a chemat pe ambasadorul azer pentru a da explicații cu privire la perchezițiile de la redacția Sputnik Azerbaidjan .
Ruptly este o divizie a postului de televiziune RT, care, la rândul său, face parte din holdingul media de propagandă Rossia Segodnia (directorul său este Dmitri Kiselev, iar redactor-șef este Margarita Simonyan). Agenția Sputnik face, de asemenea, parte din acest holding.
În februarie 2025, autoritățile azere anunțaseră public că intenționează să suspende activitatea agenției Sputnik Azerbaidjan, filiala locală a conglomeratului media rusesc Rossiya Segodnya, din dorința de a echilibra prezența jurnaliștilor străini în țară cu cea a corespondenților azeri aflați în misiune peste hotare.
Scânteia: doi frați uciși în timpul unor raiduri ale poliției ruse
Tensiunile s-au amplificat rapid după evenimentele de vineri, când poliția rusă a desfășurat o operațiune în Ekaterinburg, vizând membri ai comunității azere. Raidul s-a soldat cu moartea a doi frați, Ziaddin și Husein Safarov, și rănirea gravă a altor câteva persoane. Nouă suspecți au fost reținuți.
Saifaddin Huseinli, fratele celor decedați, a declarat pentru Associated Press că operațiunea a fost “un act inuman, o cruzime îndreptată împotriva migranților” și o tentativă de intimidare. El a acuzat forțele ruse că i-au bătut și torturat cu electroșocuri pe frații săi “fără nicio anchetă sau mandat legal”.
Comitetul rus de Anchetă a transmis ulterior că unul dintre frați a murit din cauze cardiace, iar celălalt urmează să fie supus unei autopsii. Autoritățile ruse susțin că raidul a făcut parte dintr-o anchetă extinsă privind crime comise în ultimele două decenii.
Reacții dure de la Baku: vizite anulate, relații culturale suspendate
Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a cerut o anchetă amănunțită și sancționarea celor responsabili pentru violențele comise. Totodată, autoritățile azere au anulat o vizită oficială la Moscova și au suspendat o întâlnire planificată la Baku cu un vicepremier rus.
Într-o mișcare simbolică dar cu ecouri profunde, Ministerul Culturii din Azerbaidjan a anulat toate evenimentele culturale rusești programate – spectacole, festivaluri, expoziții. Aceste decizii reflectă o deteriorare accelerată a relațiilor bilaterale.
Raidurile poliției rusești din Ekaterinburg, care au vizat diaspora azeră, par să fi fost declanșate de un amestec complex de conflicte teritoriale interne din domeniul informațiilor, mesaje geopolitice către Baku și îngrijorări legate de crima organizată legată de rețele etnice străine, potrivit unei analize a Robert Lansing Institute. Principalele cauze ale acestor raiduri:
1. Lupte interne în cadrul FSB și operațiuni necinstite
Cauza principală: Rivalitatea serviciilor de securitate internă
Persoanele arestate în Ekaterinburg ar fi fost legate de facțiuni rivale din cadrul FSB sau ar fi acționat în afara controlului direct al Moscovei , folosindu-și conexiunile din diaspora azeră pentru a desfășura operațiuni de supraveghere neautorizată, protecție sau contrabandă.
Acest lucru sugerează că raidurile ar fi putut face parte dintr-o luptă pentru putere în cadrul serviciilor de securitate rusești , menită să reafirme controlul central asupra agenților de informații cu legături cu diaspora.
2. Combaterea crimei organizate și a extorcării
Cauza principală: Rețele criminale transnaționale
Diaspora azeră din Ekaterinburg a jucat mult timp un rol puternic pe piețele locale , în special în construcții, comerțul cu produse agricole și economia informală . Se pare că unele rețele funcționează ca structuri de tip mafiot .
Autoritățile ruse au folosit probabil pretexte infracționale – extorcare, arme ilegale, trafic de persoane sau fraudă financiară – pentru a justifica o represiune mai amplă care a servit și unor scopuri politice.
3. Mesaj către Baku după arestările Sputnik
Cauza principală: Represalii geopolitice
Raidurile au avut loc la doar câteva zile după ce autoritățile azere au reținut angajați ai Sputnik Azerbaidjan la Baku , acuzându-i că acționează ca agenți străini și răspândesc propagandă de la Kremlin.
Moscova ar fi putut ordona presiuni de represalii asupra grupurilor din diaspora pentru a trimite un mesaj guvernului Aliyev: „Putem să-i contactăm pe oamenii voștri din Rusia”.
4. Gestionarea tensiunilor etnice înainte de alegeri
Cauza principală: Măsuri preventive de stabilitate
Odată cu apropierea alegerilor regionale și creșterea sentimentului naționalist în Rusia, Kremlinul ar putea încerca să consolideze controlul asupra diasporei minoritare etnice importante, precum azerii, uzbecii și cecenii.
Ekaterinburg, un oraș divers și vital din punct de vedere economic, s-a confruntat cu tensiuni etnice periodice , iar raidurile ar putea servi drept semnal pentru descurajarea tulburărilor sau a disidenței.
5. Sentiment antiturc și temeri pan-turce
Cauza principală: Suspiciunea de influență turcească
Pe măsură ce Azerbaidjanul își adâncește legăturile cu Turcia și cu Organizația Statelor Turcice, oficialii ruși se tem din ce în ce mai mult că ideile panturcice se răspândesc în cadrul propriilor populații vorbitoare de limbă turcică (tătari, bașkiri etc.).
Ekaterinburgul , cu locația sa centrală și comunitățile numeroase de migranți, poate fi considerat un punct fierbinte de influență ideologică din partea Baku sau Ankarei.
6. Prevenirea rețelelor de loialitate dublă
Cauză principală: Diaspora ca poartă din spate a serviciilor de informații
Serviciile de securitate rusești sunt din ce în ce mai suspicioase față de actorii diasporei cu dublă utilizare – cei care cooperează simultan cu agențiile rusești și mențin legături strânse cu Baku.
Raidurile de la Ekaterinburg ar fi putut avea ca scop eliminarea riscurilor de dublă loialitate și aducerea mai directă a grupurilor din diaspora sub comanda FSB .
Mesaj de informații deghizat în aplicarea legii
Raidurile de la Ekaterinburg au fost nominal legate de criminalitate , dar au servit unor scopuri mai profunde:
-Aplicarea disciplinei FSB.
-Ca represalii împotriva măsurilor anti-ruse ale Azerbaidjanului.
-Reafirmarea controlului asupra unei rețele etnice transnaționale.
-Avertizând Baku că diaspora sa este vulnerabilă în interiorul Rusiei.
Aceste mișcări reflectă o schimbare în abordarea Moscovei față de Caucazul de Sud: din ce în ce mai coercitivă, mai puțin cooperantă și înrădăcinată în teama de a-și pierde ultimele pârghii de influență rămase.
Evenimentele recente — inclusiv arestarea personalului Sputnik Azerbaidjan de către serviciile de securitate azere — evidențiază o deteriorare accentuată a relației tradițional pragmatice dintre Rusia și Azerbaidjan . Aceste evoluții dezvăluie un conflict tot mai mare de interese între operațiunile de influență sub acoperire ale Moscovei și dorința fermă a Bakuului de a se izola de influența Rusiei. Pe măsură ce Azerbaidjanul se orientează tot mai decisiv către Turcia și încearcă să limiteze influența Moscovei asupra puterii soft și hard, este probabil ca tensiunile să escaladeze în mai multe domenii: gestionarea diasporei, influența mass-media, activitatea de informații și proiectele de integrare regională.
O înțelegere fragilă
De la prăbușirea Uniunii Sovietice, Rusia și Azerbaidjanul au menținut o relație tranzacțională, adesea prudentă . Deși Moscova a sprijinit Armenia în primul război din Karabah, în ultimii ani a adoptat o postură mai echilibrată, uneori cu înclinații spre Azerbaidjan, pentru a contracara influența crescândă a Turciei și Occidentului în Caucazul de Sud. Cu toate acestea, autonomia strategică a Azerbaidjanului s-a ciocnit din ce în ce mai mult cu încercările statelor profunde ale Rusiei de a exercita controlul prin intermediul operațiunilor de informații, al rețelelor diasporei și al instrumentelor media precum Sputnik .
Arestări în Ekaterinburg: Influența FSB în diaspora azeră
În iunie 2025, autoritățile ruse au arestat la Ekaterinburg mai mulți cetățeni azeri , despre care se pare că ar fi legați de structurile FSB , în urma unor dispute interne legate de contrabandă, extorcare sau supraveghere neautorizată în perioada 2001-2011. Aceste arestări marchează o rară încălcare publică a colaborării obișnuite dintre FSB și elemente ale diasporei azere , care a servit mult timp drept instrument de influență rusă în Rusia Centrală și Caucazul de Nord.
Probleme cheie:
-Rivalitate internă FSB : Unele rapoarte sugerează că persoanele arestate erau legate de facțiuni rivale FSB sau foloseau legături cu diaspora pentru operațiuni neautorizate.
-Instrumentalizarea diasporei : Comunitatea azeră din Rusia, estimată la peste 1,5 milioane, a fost în mod tradițional o pârghie atât de influență, cât și de vulnerabilitate în relațiile azero-ruse.
-Repercusiuni la Baku : Autoritățile azere ar putea interpreta aceste arestări ca o încercare a Moscovei de a semnala dominația sau de a riposta pentru acțiunile independente ale Baku.
Raidurile la Sputnik Azerbaidjan: Mass-media ca și câmp de luptă
Raidul de la sediul Sputnik Azerbaidjan din Baku, în care au fost reținuți mai mulți jurnaliști și acuzați de răspândirea de propagandă pro-rusă și de operarea ca agenți străini neînregistrați, a avut loc în urma unor eforturi mai ample de a limita instrumentele rusești de război informațional înaintea alegerilor parlamentare din 2025 din Azerbaidjan și pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la discursurile destabilizatoare legate de Karabah și relațiile cu Iranul.
Motivele din spatele represiunii:
-Îngrijorări legate de contrainformații : Se pare că personalul Sputnik avea legături strânse cu rețelele diplomatice și de informații rusești din Baku.
-Mesaj geopolitic : Azerbaidjanul afirmă că puterea interzisă a Rusiei nu va mai fi tolerată necondiționat, în special în sferele media și educaționale.
-Strategie preventivă : Având în vedere mediul regional aflat în continuă schimbare, Baku elimină în mod proactiv vectorii de potențială interferență.
Consecințe regionale și strategice
Evenimentele au declanșat o erodare semnificativă a încrederii , presa rusă calificând arestările de la Baku drept „rusofobe”, iar publicațiile azere subliniind pericolele infiltrării Rusiei. Rusia poate răspunde prin presiuni economice informale (de exemplu, întârzieri pentru camioanele sau migranții azeri) sau operațiuni de influență sub acoperire în interiorul Azerbaidjanului.Inițiativele comune, cum ar fi cooperarea energetică, integrarea vamală în Caucazul de Nord sau discuțiile regionale privind securitatea, ar putea stagna sau fi retrogradate.
Impactul asupra influenței rusești în Caucaz
Închiderea operațiunilor Sputnik din Baku și controlul asupra persoanelor legate de FSB slăbesc influența operațională a Rusiei în Caucazul de Sud. Diaspora și mass-media din Azerbaidjan au servit drept uși din spate utile pentru narațiunile rusești; pierderea lor perturbă matricea de putere soft a Moscovei în regiune. Turcia câștigă implicit de pe urma rupturii dintre azeri și ruși, consolidându-și rolul de principal partener strategic al Azerbaidjanului în apărare, energie și mass-media. Evenimentele ar putea accelera integrarea mai profundă a Azerbaidjanului în blocurile regionale turcice , marginalizand Moscova.
Implicații interne pentru Azerbaidjan și Rusia
Președintele Ilham Aliyev poate valorifica represiunea pentru a consolida o imagine de forță și independență.Independența mass-media s-ar putea reduce sub pretextul „măsurilor anti-propagandă”, ceea ce afectează și instituțiile non-ruse.
Este probabil ca FSB să inițieze epurări sau să înăsprească controlul asupra agenților legați de diaspora pentru a preveni expuneri viitoare.
Mesajele Rusiei despre „legăturile frățești” cu Baku sunt subminate, complicând narațiunile din alte republici post-sovietice cu majoritate musulmană.
Crizele duble din Ekaterinburg și Baku marchează mai mult decât incidente izolate; ele semnalează o recalibrare strategică în abordarea Azerbaidjanului față de Rusia. Pe măsură ce Baku își afirmă controlul asupra mediului său informațional și a legăturilor cu diaspora, iar Moscova reacționează cu suspiciune și resentimente, este probabil să apară o nouă fază de coexistență limitată și neîncrezătoare . Efectul pe termen lung ar putea fi un echilibru de putere regional înclinat mai mult spre Turcia , Moscova luptând să își păstreze relevanța într-o regiune pe care a dominat-o cândva.
Kremlinul, prudent, dar iritat
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a încercat să domolească spiritele, exprimând “regret sincer” pentru anularea evenimentelor culturale și insistând că acțiunile din Ekaterinburg “țin exclusiv de activitatea organelor de aplicare a legii”. El a reiterat dorința Moscovei de a menține relații bune cu Baku.
Nu este pentru prima oară când încrederea dintre Moscova și Baku este pusă la încercare. Pe 25 decembrie 2024, un avion de pasageri din Azerbaidjan a fost lovit de tiruri antiaeriene în timp ce se apropia de Groznîi, capitala Ceceniei. Aeronava a fost forțată să se redirecționeze spre Kazahstan, unde s-a prăbușit în timpul aterizării, provocând moartea a 38 de persoane.
Președintele Ilham Aliyev a susținut că avionul a fost vizat “din greșeală” de sisteme de apărare antiaeriană rusești, probabil în contextul respingerii unui atac ucrainean. Kremlinul a evitat recunoașterea responsabilității, iar Vladimir Putin s-a limitat la un “gest de regret” și la o explicație parțială.
Președintele Aliyev nu a participat la parada de 9 mai din Moscova, un gest cu greutate diplomatică. Ulterior, ministrul de Externe al Ucrainei a vizitat Baku, semnalând o apropiere strategică între Azerbaidjan și Kiev.
Această serie de evenimente, aparent disparate, descrie în realitate o tendință clară: Azerbaidjanul începe să-și recalibreze poziția în raport cu Rusia. Prin închiderea gurilor de propagandă și reacții ferme la incidentele etnice, Baku transmite că nu mai acceptă influența rusească necondiționat.
Cu fiecare episod, de la raidurile asupra jurnaliștilor la morțile neelucidate ale cetățenilor săi în Rusia, Azerbaidjanul pare decis să-și afirme autonomia față de un partener istoric care devine, tot mai des, o povară diplomatică. Iar Rusia, confruntată cu pierderea de influență în Caucaz, pare mai interesată de mesaje demonstrative decât de reconciliere reală.