Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a câștigat marți la Curtea Constituțională o contestația formulată față de decizia de a i se lua toate drepturile de fost președinte după ce s-a dovedit, definitv și irevocabil, că a fost colaborator al fostei Securități, potrivit surselor Antena 3 CNN.
CCR a decis să-i dea înapoi lui Traian Băsescu privilegiile de fost președinte. FOTO Mediafax
Amintim că, prin intermediul Curţii de Apel Bucureşti, fostul șef de stat a atacat la Curtea Constituţională modificările aduse Legii 406/2001, prin care i-au fost retrase privilegiile cuvenite foştilor preşedinţi, printre care dreptul la o vilă de protocol de la RA-APPS şi la dispozitiv de protecţie al SPP, ca urmarea a deciziei privind calitatea sa de colaborator al Securităţii.
Excepţia de neconstituţionalitate
Curtea de Apel Bucureşti a admis, în urmă cu trei ani, o cerere a lui Traian Băsescu şi a dispus sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate privind faptul că foştii preşedinţi îşi pierd privilegiile dacă au în justiţie o decizie definitivă că au colaborat cu fosta Securitate comunistă.
Soluţia pronunţată pe 29 iunie 2022 de Curtea de Apel Bucureşti suna astfel: „admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Sesizeaza Curtea Constitutionala cu excepţia de neconstitutionalitate privind: -art.2, alin.1, lit.t si art.14, alin.1 din Legea nr.554/2004, in masura in care se interpretează, in sensul ca instanta de contencios adminstrativ nu poate dispune suspendarea executării unui act administrativ, atunci cand exista o indoiala serioasă in privinta constitutionalitatii actului cu putere de lege in baza căruia a fost emis actul administrativ. -Legea nr.243/2021. -art.1, alin.3 din Legea nr.406/2001, in privinta sintagmei «.şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia ». Respinge cererea de suspendare a executării, ca neintemeiata. Cu recurs, in 5 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Bucuresti, sub sancţiunea nulitatii”.
Traian Băsescu a solicitat atunci şi suspendarea deciziei SPP prin care i-a fost retras dispozitivul de protecţie, pierzând însă, în primă instanţă procesul.
Potrivit legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:
– folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar;
– o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu;
– pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.
Dosarul Petrov
Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.
Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, susţinea CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.
Traian Băsescu a negat, în timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi.
Băsescu: Nu ştiam că am avut nume conspirativ
Traian Băsescu a precizat în sala de judecată că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate „căpitan Traian Băsescu”.
„Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (…) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, s-a apărat el.
El a precizat că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenţi, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia.
„Navele româneşti operau în toate porturile lumii şi la Secţia comercială studenţii erau familiarizaţi şi pregătiţi pentru contacte cu străini. (…) Niciodată nu am considerat că acele relaţii ale noastre cu studenţii cehi puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea”, a menţionat Băsescu.