Subiectul posturilor de la companiile de stat care sunt, de fapt, sinecuri, este de ani de zile în atenția publică, însă fără modificări care să producă schimbări semnificative. Proiectele pentru reducerea numărului consiliilor de administrație ale acestor companii sau a indemnizațiilor primite de membri sunt blocate în Parlament și au rămas doar promisiuni. De ce? Aceste posturi „au servit, în general, pentru plantarea clientelei de partid”, spune economistul Bogdan Glǎvan.
Ciolacu anunța în februarie măsuri pentru excluderea secretarilor de stat din CA-uri FOTO Mediafax
Premierul Ilie Bolojan a semnalat public, recent, existența unui comitet special. unde un membru este plătit cu 30% din salariul unui ministru pentru o singurǎ ședință. Totuși, a menționat cǎ nu se pot face schimbări rapide pentru cǎ indemnizațiile au fost stabilite prin lege, iar Parlamentul este în vacanță.
De-a lungul timpului, partidele au promis cǎ reduc sinecurile, realizând si proiecte de lege în acest sens, care au rămas însa blocate în Parlament.
Proiectele uitate în Parlament
Astfel, la Parlament, sunt două proiecte care reglementează această zonă. Primul, depus în 2019 de PNL, limita la 5 numărul de membri în consiliile de administrație ale companiilor de stat, în directorate sau consilii de supraveghere. Inițiativa a trecut de Senat, dar s-a blocat la Camera Deputaților. Proiectul mai prevedea că o persoană fizică nu poate exercita concomitent mai mult de un singur mandat în aceste consilii.
Tot la Camera Deputaților a rămas blocat un alt proiect depus de PSD în 2021. De data asta, inițiativa plafona indemnizațiile membrilor din consilii și era semnată chiar de liderii partidului (Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu și Paul Stănescu), însă a rămas în sertarele comisiei economice, conduse tot de PSD.
Promisiunile guvernanților
Premierul Marcel Ciolacu anunța în februarie 2025, după ce Comisia Europeană cerut încă din vara anului 2024 scoaterea secretarilor de stat din consilii, că decizia a fost luată, însă nu la recomandarea Comisiei. „Ieri am luat o decizie foarte clară, fiindcă, chiar dacă legislativ nu era o recomandare făcută nici de către Comisie, nici de către OECD, ca și cutumă, oamenii politici și secretarii de stat se încadrează în această categorie, nu pot aplica la consiliile de administrație, cu alte cuvinte, nu pot participa la selecția pe OUG 109/2011. Legea nu poate să interzică cuiva; el poate aplica, dar atunci nu va mai avea calitatea de secretar de stat. Acolo e o decizie politică”, anunța Ciolacu de la Bruxelles. Decizia a fost luată printr-o ordonanță semnată de tot Guvernul.
În realitate, măsura nu a produs efectele scontate. Mihai Diaconu, secretar de stat la Finanțe, obține venituri suplimentare de la CA al Societății Energetice Electrica SA și de la Exim-Banca Românească. Eduard Bachide, secretar de stat în MApN, are și el venituri ca membru în Consiliul de Administrație la Compania Națională Aeroporturi București SA și deține în același timp și funcția de membru în CA la Romtehnica. Potrivit Profit.ro, Marius-Antonie Negru, secretar de stat în Ministerul Energiei și vicepreședinte al organizației județene Gorj a PSD, a fost numit în CA Energonuclear.
Cu sau fără AMEPIP
Din PNRR, 330 milioane euro sunt pentru normele solicitate de Comisia Europeană în privința noilor șefi ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Comisia Europeană a aprobat plata către România a 1,279 miliarde euro din cererea 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă circa 870 milioane de euro rămân suspendate din cauza unor jaloane neîndeplinite, între care și operaționalizarea AMEPIP.
USR anunța depunerea unui proiect pentru desființarea acesteia. Partidul invocă chiar blocarea unei tranșe importante din PNRR, dar și faptul că pot fi implementate soluții alternative. Ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru (REPER), susține însă că România ar pierde în acest caz 330 de milioane de lei.
„Adevărul este că nu trebuia să avem AMEPIP. Dar în România, când vine un text și spune că trebuie să ai o structură care să gestioneze întreaga problematică, să supervizeze întreaga administrație a companiilor de staf, ai noștrii birocrati, cu mentalitate comunistă, ce să înțeleagă? Ei înțeleg că trebuie să facă un minister sau ceva”, spune analistul economic Bogdan Glăvan.
Consiliile de administrație, pentru clientela de partid
Consiliile de administrație „au servit în general pentru plantarea clientelei de partid”, spune analistul economic Bogdan Glăvan.
„S-au politizat complet pe față, ca să zic așa. Nu au mai fost selecții, au fost tot timpul prelungiri, numiri și așa mai departe. Deci, cert este că companiile de stat au fost polizate în creștere. Deci, ăsta a fost un fenomen în creștere și nu s-au dat înapoi, în ciuda multelor tentative. Această politizare nu a dat înapoi. Acum avem aceeași discuție legată de aderarea la OECD și de AMEPIP, care ar trebuit să asigure profesionalizarea. Dar cum am văzut, AMEPIP însuși a fost politizat foarte clar, șanse sunt destul de mici să se întâmple ceva”, mai spune Bogdan Glăvan.
Potrivit analistului , problema adevărată este însă alta, ascunsă sub preș: „Dintr-o perspectivă mai largă, toată discuția asta e doar coada cățelului. Adică în jurul căuia se învârte tot sau ne învârtim toți în jurul cozii și nu reușim să o desfacem defoarte mulți ani de zile, dar e doar coada cățelului. Adică elefantul, ca să preiau o altă metaforă celebră, e bine mersi și e în altă parte”.
Discuția referitoare la Consiliile de administrație nu ar trebui să privească nici numărul de membri din consilii, nici salariile:
„Ne pierdem în detalii și pierdem din vedere pădurea. Pădurea este că aavem atâtea companii de stat, ele trebuie să fie mult mai eficiente. Ne pierdem vremea discutând niște lucruri derizorii și, astfel, distorsionându-le într-un mod care nu ajută la înțelegerea problemei. Da? Nu ajută. Întrebarea pe care eu mi-o pun permanent este cui servește faptul că permanent discutăm de subiectul? Lor le servește, acestor 5-7 funcționari publici. (…) Credeți că pe ei îi interesează că le tai 1.000 de euro sau 3.000? Nu. Păi ei îi interesează, fundamental, să existe în continuare aceste joburi.Să existe în continuare aceste companii. Asta îi interesează pe ei (…)
Acest subiect este întreținut în mod intenționat de unii mai inteligenti și de alții în mod naiv. Întreținut, intenționat, tocmai ca să se uite complet și să nu discutăm subiectul principal, pe care apropos, PSD-ul îl refuză radical și desigur, nu întâmplător, că așa funcționează. Foarte mulți fiind de la PSD. Subiectul principal fiind privatizarea”.