Relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan sunt tot mai problematice în contextul apropierii fostei republici sovietice de Turcia și de Occident. Cosmin Popa, cercetător specializat în istoria fostei URSS, susține că situația va contribui și la împuținarea canalelor rusești de ocolire a sancțiunilor.
Președintele Turciei Recep Tayyip Erdoğan a îmbunătățit relațiile cu Azerbaidjanul. FOTO: Profimedia
Relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan au atins un punct critic în ultimele zile, din cauza unor incident cu potențial escaladare gravă: decesele a doi cetățeni azeri în custodia poliției din Rusia, care fuseseră supuși torturii.
În 27 iunie, doi bărbați de origine azeră au murit în urma unui raid în Eekaterinburg, Rusia. Poliția a ridicat mai mulți etnici azeri în legătură cu presupuse crime mai vechi. Autoritățile azere au susținut că ar fi fost torturați, iar autopsiile indică urme de vătămări grave.
Acest incident a declanșat un val de critici diplomatice: Azerbaidjanul a acuzat Rusia de „omoruri extrajudiciare etnice”.
Autoritățile azere au anulat evenimente culturale și întâlniri politice cu Rusia, au percheziționat biroul Sputnik din Baku și au arestat jurnaliști ruși și cetățeni ruși suspectați de infracțiuni cibernetice și trafic de droguri .
Rusia, la rândul ei, a reținut cetățeni azeri în spațiul său, acuzându-i de implicare în crime mai vechi .
Baku a demarat o anchetă penală împotriva Rusiei, iar Moscova a cerut restabilirea „cooperării strategice”.
Între cele două state există o situație tensionată din decembrie 2024, când un avion al Azerbaijan Airlines, zburând spre Grozni, a fost lovit de o rachetă Pantsir S-1 lansată de Rusia, provocând moartea a 38 de persoane. Baku insistă că aceasta a fost o tragedie provocată de Rusia, care, deși și-a cerut scuze, a evitat să recunoască responsabilitatea completă.
Azerbaidjanul s-a distanțat tot mai mult de Rusia, apropiindu-se de Turcia, Israel și Ucraina, și întărește relațiile cu Occidentul.
„Adevărul” a discutat cu istoricul Cosmin Popa, cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române și specializat în istoria fostei URSS și a comunismului european, despre efecte acestui conflict asupra situației geopolitice din zona.
Conflict de natură politică, nu umanitară
Este un conflict de natură politică, nu umanitară, chiar dacă s-a pornit de la uciderea de către poliția rusă a doi azeri care au fost torturați, susține istoricul.
„Raidurile poliției azere împotriva publicațiilor guvernamentale rusești din Azerbaidjan nu sunt decât continuarea a ce s-a întâmplat mai devreme. Poliția rusă a efectuat niște raiduri împotriva populației azere din orașul Ekaterinburg, în urma cărora au murit două persoane. Trupurile celor doi frați au fost trimise autorităților azere, iar expertiza medico-legală a relevat că ei au fost supuși la tortură, cauza morții e legată de tratamentele care au fost administrate acelor persoane după arest. Nu este vorba despre morți accidentale în timpul procedurii de reținere. Din punctul acesta de vedere avem de a face cu un conflict în desfășurare, un conflict deschis. Azerbaidjanul a răspuns raidurilor poliției ruse prin atacarea organizațiilor de presă guvernamentale ruse care funcționează în Azerbaidjan care arată cheia politică în care se desfășoară acest conflict. Acest conflict nu este generat de considerente umanitare, este un conflict cu puternic substrat politic și sigur care vine după celebra doborâre a avionul azer de apărarea antiaeriană cecenă”, detaliază el.
În privința efectelor geopolitice, spune Popa, „e foarte greu de spus în acest moment, pentru că nu e un conflict care să fii ajuns la consecințele sale finale. E un conflict aflat în desfășurare, sigur că oricum avem de a face cu o răcire considerabilă a relațiilor ruso-azere care a început pe fondul conflictului armeano-azer. Din punctul acesta de vedere, autoritățile rusești, ca mai tot timpul, vor fi tentate să vadă în acțiunile Azerbaidjanului influența turcă.”
„Va contribui și la o mai eficientă sancționare și urmărire a petrolului rusesc aflat sub sancțiuni”
Conflictul azero-rus face parte dintr-o ecuație mai largă care cuprinde atât Turcia cât și China, spune specialistul.
„Este foarte greu de spus ce consecințe va avea, dar este foarte limpede că avem de-a face cu instalarea unei stări de război rece între Azerbaidjan și Rusia fapt care, ca prim efect, va duce la împuținarea canalelor rusești de ocolire a sancțiunilor și poate fă va contribui și la o mai eficientă sancționare și urmărire a petrolului rusesc aflat sub sancțiuni”, explică istoricul.
Ecuația politică e mult mai largă, spune el, deoarece dacă discutăm de conflictul armeano-azer, războiul din Nagorno-Karabah pare o chestiune închisă, dar pe agenda celor două țări se află și coridorul Zangezur, care ar asigura legătura terestră între Baku și Nakhchivan, capitala regiunii autonome azere, aflate pe teritoriul Armeniei, dar ar asigura, întâi de toate și cel mai important, o cale terestră între statele Asiei Centrale și Turcia.
„Din acest punct de vedere, sigur, o cale terestră la care Iranul privește cu o oarecare gelozie și o oarecare îngrijorare. Sigur că în momentul de față Iranul are probleme mult mai mari. Având în vedere contextul, probabil Turcia consideră că a venit vremea ca această problemă a coridorului Zangezur și implicit a accesului terestru al Turciei la Asia Centrală să fie rezolvată”, a mai precizat el.
Toate acestea nu sunt certitudini, sunt speculații, a subliniat istoricul. „Dar aceste probleme se află pe agenda geopolitică a zonei”, a concluzionat el.