Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat joi, 3 iulie, că prin pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan, România evită „trei riscuri extrem de importante” și deschide „drumul negocierii împrumuturilor din PNRR”.
„Am făcut un calcul. Este vorba de un punct şi jumătate, 1,5 – 1,8 în cursul anului curent. Vorbesc de inflaţie. Vorbesc de impactul asupra inflaţiei. Bineînţeles că o să avem un impact actualizat cu toate măsurile în momentul când se închide pachetul”, a spus Alexandru Nazare, într-o conferinţă de presă organizată la Guvern.
UPDATE Alexandru Nazare a anunțat că reprezentanţii agenţiei de rating Fitch vor începe, după 15 iulie, analiza pachetului de măsuri fiscale adoptat de România
„Reprezentanţii de la agenţiile de rating, în speţă Fitch, încep, după 15 iulie, analiza asupra măsurilor noastre, pentru evaluarea pe care o vor publica pe 15 august. Eu sunt foarte optimist că, odată având validarea obţinută în Consiliul de săptămâna viitoare (Consiliul miniştrilor de Finanţe din UE, ECOFIN, n.r.), ne vom menţine ratingul în privinţa Fitch„, a spus ministrul
Alexandru Nazare a explicat că negocierile cu Comisia Europeană asupra măsurilor luate s-au purtat timp de mai multe luni.
„Aceste negocieri cu Comisia s-au purtat multe luni înainte. S-au purtat şi în luna premergătoare investirii Guvernului. Opţiunile Comisiei trimise printr-o adresă scrisă pe 2 iunie au fost foarte clare şi priveau atât impactul bugetar, ponderea în PIB pentru fiecare tip de măsură pe care ei o consideră validă. Ca atare aceste lucruri, Comisia l-a transmis, iar în discuţiile iniţiate de mine, imediat cum am preluat portofoliul, am constatat, după primele discuţii, atât la nivel tehnic cât şi la nivel de comisar, că acestea sunt variantele acceptate”, a mai spus Alexandru Nazare.
Potrivit ministrului, majorarea TVA la 21% este văzută de către Comisia Europeană ca o măsură credibilă în timp ce varianta cu cote de 9% şi 19% nu ar fi avut un impact considerat acceptabil.
Întrebat şi despre introducerea impozitului progresiv şi a precizat că nu este de acord cu o asemenea măsură
Nazarea a mai spus că și dacă România ar fi dorit să o adopte nu se putea face rapid, fiind nevoie de un an şi jumătate sau doi pentru adaptarea sistemelor ANAF.
UPDATE Ministrul a explicat că pachetul de măsuri fiscale a fost discutat cu Comisia Europeană
Potrivit ministrului în cazul în care pachetul de măsuri va fi aprobat înainte de Consiliul Ecofin evaluarea Comisiei va fi bună.
„Acest pachet are un impact pe venituri, în 2025, de 9 miliarde, aproximativ 9,5 miliarde lei – n.r.). Pe cheltuieli, suma este mult mai mică, de 1,2 miliarde de lei, la care se adaugă economia pe care am făcut-o din plafonarea sporului de condiţii vătămătoare. Deci, în total impactul este de 10,750 miliarde de lei pentru 2025. Impactul pe 2026 din venituri este de 35 de miliarde şi din cheltuieli de 57 de miliarde, dar aici trebuie să luaţi în calcul că, practic, am inclus tot ce era în ordonanţa trenuleţ. Din aceste 57 de miliarde, 18 miliarde reprezintă îngheţarea salariilor şi a pensiilor şi a tuturor celorlalte drepturi conexe care făceau parte din Ordonanţa Trenuleţ pentru 2026. Acest pachet a fost negociat cu Comisia, avem un impact pozitiv, avem semnale pozitive de la Comisie că, în cazul adoptării înainte de Consiliul Ecofin, evaluarea Comisiei va fi bună. Deci intrăm pe un nou drum. Un drum în care lucrăm în primul rând la fundaţie, să fie solidă, pe care să construim celelalte elemente ale economiei pe care vrem să o proiectăm. O economie în care să ne orientăm spre investiţii, care să fie predictibilă, în care supravegherea bugetelor, disciplina bugetară se va face într-un cu totul alt mod”, a explicat Alexandru Nazare.
Ministrul a mai spus că au fost introduse două noi elemente care ţin de responsabilitatea fiscală, respectiv prezentarea execuţiei bugetului în Parlament de către premier şi ministrul Finanţelor.
„În primul rând, premierul României va prezenta în Parlament, până la finalul lunii martie, un raport asupra stării economiei, în care să vorbească despre execuţia bugetară a anului precedent. Şi acelaşi lucru îl va face ministrul de Finanţe până la sfârşitul lunii mai a fiecărui an, în care să vorbească despre execuţia financiară, despre execuţia bugetară şi despre starea economiei. Şi de ce facem acest lucru? Pentru că de acum încolo nu mai trebuie să propunem bugete în Parlament fără analiza situaţiei economice şi fără analiza aprofundată a execuţiei din anul precedent. Pentru că la o analiză aprofundată a execuţiei, toate riscurile de nesustenabilitate s-ar fi văzut. Şi trebuie să schimbăm foaia în privinţa modului în care se face acest calcul„, a explicat Alexandru Nazare.
Ministrul Finanţelor a prezentat o evoluţie e cheltuielilor din ultimii cinci ani, care indică o majorare a acestora de 43%.
„O să încep cu evoluţia cheltuielilor din bugetul general consolidat, care în 2021 era de 459 de miliarde de lei, iar astăzi au ajuns 831 de miliarde, o creştere de 43%. Deficitul, pe cash, în 2021 era 79 de miliarde, corespondent a 6,7% din PIB. În 2025 a ajuns 176 de miliarde. Cheltuielile de personal din bugetul general consolidat în 2021 erau 111 miliarde, astăzi sunt 172 de miliarde. Cheltuielile cu pensiile în 2021 erau 110 miliarde, iar astăzi sunt 190 de miliarde în 2025. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile în 2021 erau 64 de miliarde, astăzi sunt 97 de miliarde. Şi, bineînţeles, evoluţia numărului de posturi ocupate, care în 2021 era de 1.262.000 de persoane, iar astăzi este de 1.305.000 de persone. Nu în ultimul rând, şi poate cea mai importantă dintre toate aceste date, este evaluarea privind datoria publică. Datoria publică în 2021 era de 576 de miliarde, iar astăzi prognozăm că va depăşi 1.100 de miliarde, adică 58% din PIB. Bineînţeles că toate aceste creşteri care n-au putut fi susţinute de evoluţia veniturilor, pe fondul faptului că, începând cu 2020, de când am intrat în procedura de deficit excesiv, cumulat cu această chestiune, ne-au dus în situaţia de astăzi”, a spus Alexandru Nazare.
România se află de cinci ani în procedură de deficit excesiv şi trebuie muncit foarte mult în următorii cinci ani pentru a ieşi din acest deficit excesiv, a mai spus ministrul
„Este foarte important de înţeles că, atât timp cât suntem în deficit excesiv, capacitatea noastră de negociere la Bruxelles, în Consiliul de Miniştri ai Finanţelor, este mult redusă. Nu putem să avem o ambiţie de a negocia lucruri la Bruxelles atâta timp cât avem această ştampilă a deficitului excesiv. Pentru că această ştampilă înseamnă neseriozitate, înseamnă probleme, înseamnă că bugetele sunt vulnerabile, înseamnă că supravegherea bugetară este slabă. Şi atunci când aceste lucruri persistă ani de-a rândul, bineînţeles că şi capacitatea noastră e limitată”, a arătat Alexandru Nazare.
Prin pachetul fiscal prezentat joi, România evită riscul de suspendare a fondurilor europene şi de a pierde calificativul de economie recomandată pentru investiţii
„Când discuţia va avea loc în Consiliul Miniştrilor de Finanţe, în ECOFIN, şi depinzând de modul în care aprobăm pachetul şi de discuţia de pe 8 iulie, aceste semnale se vor transmite către agenţiile de rating, către toţi finanţatorii şi vor transmite, bineînţeles, un semnal pozitiv. Vă dau un singur exemplu. Simplu fapt că astăzi am publicat pachetul a influenţat licitaţiile care erau în curs, chiar şi de astăzi. Adică am avut puncte serioase de bază în care ne-am finanţat mai ieftin. Deci, practic, indirect, scădem costurile de finanţare cu datoria publică. Bineînţeles, mai facem un lucru foarte important. În cazul în care ne-am fi pierdut calificativul de investiţii, ne-am fi pierdut libertatea de decizie economică şi capacitatea de a ne împrumuta pe pieţe. Prezervăm acest lucru prin adoptarea acestui pachet”, a subliniat şeful de la Finanţe.
Referitor la compoziţia pachetului, prin reaşezarea cotelor de TVA există un plus de 6 miliarde de lei la încasări, în timp ce creşterea accizelor va aduce un miliard de lei în 2025 şi 3,5 miliarde de lei în 2026.
„Prin aşezarea plafonului pentru CASS la pensii la 3.000 de lei vom obţine 1,378 miliarde de lei în 2025 şi peste 4 miliarde în 2026. (…) Mărim impozitul suplimentar pentru sistemul bancar, de la 2 la 4% în acest an şi la 4% pentru 2026, un impozit temporar, şi acesta va avea un impact în jur de 400 de milioane în 2025 şi aproape 1,8 miliarde de lei în 2026. Creştem taxele de autorizare şi toate celelalte taxe conexe pe jocuri de noroc într-un cuantum foarte important. La autorizare ele cresc cu un cuantum aproape 30%, dar creşterile sunt pe linie atât pentru gestionarii jocurilor, cât şi pentru jucători. Jucătorilor care au câştiguri până în 10.000 de lei li se va reţine de la 3% la 10% şi vrem să dăm un semnal foarte important în privinţa taxării jocurilor de noroc despre care ştim foarte bine cât de nocive sunt„, a mai spus Alexandru Nazare.
Știrea inițială
Într-o conferință de presă, în care miniștrii au fost invitați să prezinte pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan- care include măsuri precum creșterea TVA general la 21% – Alexandru Nazare a explicat că România nu poate negocia cu Bruxellesul, „cât avem această ștampilă de deficit”
„Cheltuieli de personal: azi sunt 122 de miliarde. Pensii: azi sunt 190 de miliarde. Evoluția numărului de posturi ocupate: azi sunt 1 300 005 persoane.Începând cu 2020, când am intrat în procedura de deficit excesiv, ne-a adus în situația de astăzi. Nu putem negocia lucrurile la Bruxelles, cât avem această ștampilă de deficit. Ștampila de deficit excesiv înseamnă neseriozitate. Prin acest pachet fiscal, evităm trei riscuri extrem de importante”, a explicat ministrul Finanțelor.
Nazare spune că ștampila de deficit excesiv înseamnă neseriozitate. FOTO captură video YouTube
„Evaluarea Comisiei va fi bună”
Ministrul Finanțelor s-a arătat optimist:
„Anticipăm și corectăm situația. Deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR.Acest pachet are un impact pe venituri de 9 miliarde jumate. Pe cheluieli e un miliard 200. Impactul este de 10 miliarde. Avem un impact pozitiv de la Comisie. Evaluarea Comisiei va fi bună”.
„Dacă nu luam aceste măsuri eram obligați să luăm dublul acesta masuri în 3 luni”
Ministrul a mai explicat că, în lipsa pachetului de măsuri anunțat de premierul Ilie Bolojan, ar fi nevoie, mai târziu, de unele mai severe.
„Respect foarte mult contribuabilii, antreprenorii, pe toți plătitorii de taxe care fac acest efort. Îi rog să vină alături de noi. Acest pachet nu are o culoare politică, e un pachet care protejează România. Dacă nu luam aceste măsuri, eram obligați să luăm dublul acestor masuri în trei luni”, a declarat Alexandru Nazare.
Întrebat de ce nu au fost luate măsuri care să stimuleze economia, ministrul a răspuns:
„Creșterea TVA are un efect de inflație, dar asta nu înseamnă că nu luăm măsuri de stimulare a economiei. Vom lua măsuri pe investiții”.
„Ne vom menține ratingul în privința Fitch”
Alexandru Nazare fost întrebat de ce s-a ajuns la o cotă a TVA de 21%.
„Sunt foarte optimist că, având validarea în consiliul de săptâmâna viitoare, ne vom menține ratingul în privința Fitch”, a răspuns ministrul.
Ce le-a transmis antreprenorilor care se gândesc să plece din țară
Chestionat în legătură cu antreprenorii care, în acest context, se gândesc să se mute în Bulgaria, Nazare a transmis:
„Trebuie să aibă încredere că acest Guvern va identifica măsurile prin care să facem viața antreprenorilor mai ușoară”.
Nazare a mai subliniat că pachetul de măsuri pe care Guvernul le va lua adopta în perioada următoare, prin angajarea răspunderii, pentru a reduce deficitul bugetar al României „se axează preponderent pe venituri” și că „măsurile necesare pentru a genera o economie semnificativă nu puteau fi adoptate într-un timp atât de scurt”.
Ministerul Finanţelor a publicat joi un proiect de lege care prevede unele măsuri fiscal-bugetare printre care majorarea cotei standard de TVA de la 19 la 21% şi a cotelor reduse de la 5% şi 9% la 11%, creşterea accizelor, majorarea de la 10% la 16% a impozitului pe dividende şi un impozit suplimentar pentru bănci. Proiectul prevede, de asemenea, creşterea taxării în domeniul jocurilor de noroc dar şi plata contribuţiei sociale pentru pensiile mai mari de 3000 de lei, pentru suma care depăşeşte acest plafon.