Tanczos Barna afirmă că președintele Nicușor Dan a insistat ca TVA să nu fie majorată, însă soluțiile alternative discutate în coaliție nu au fost acceptate. Deficitul uriaş, crede el, a ajuns în buzunarele pensionarilor, bugetarilor şi companiilor care au participat la proiecte de investiţii ale statului.
În cadrul emisiunii Indider difuzate de PrimaTV, vicepremierul Tanczos Barna, fost ministru interimar al Finanțelor, a povestit cum au decurs negocierile din coaliţie privind pachetul bugetar-fiscal pentru care Guvernul Bolojan urmează să-şi asume răspunderea luni, 7 iulie.
Potrivit acestuia, președintele Nicușor Dan a cerut în mod repetat ca taxa pe valoarea adăugată (TVA) să nu fie majorată, pentru a-şi respecta promisiunile făcute în campania electorală, însă coaliția de guvernare nu a acceptat soluțiile alternative care ar fi putut compensa lipsa creșterii TVA-ului.
„Să ştiţi că domnul preşedinte Nicuşor Dan a insistat, chiar a cerut în mod insistent să căutăm o soluţie noi, coaliţia, pentru a nu creşte TVA-ul. Şi timp de două săptămâni, la Cotroceni, eu am fost cel care a mediat discuţia dintre cele patru partide în calitate de ministru interimar la Finanţe şi am adus foarte multe variante alternative pe care le-am pus pe masă. Dar din diverse motive nu au fost acceptate”, a spus Tanczos Barna sâmbătă.
De asemenea, el a menţionat că, timp de două săptămâni, a mediat discuțiile dintre cele patru partide ale coaliției, la Cotroceni, în calitate de ministru interimar de Finanțe, unde a prezentat mai multe variante pentru a evita majorarea TVA-ului, dar „din diverse motive” acestea nu au fost acceptate”.
Printre propunerile alternative s-au aflat introducerea cotei progresive de impozitare, diverse scheme de finanțare și măsuri pentru colectarea veniturilor de la cei care în prezent nu contribuie corespunzător la bugetul de stat.
„Am adus foarte multe variante alternative pe care le-am pus pe masă”, a subliniat el.
Vicepremierul a atras atenția că sunt mulți contribuabili care nu plătesc taxele integral, iar în toate domeniile există excepții fiscale care pot fi revizuite, menţionând că există cheltuieli deductibile „care poate ar trebui atacate” și că viitoarele pachete fiscale vor viza aceste aspecte, amintind de excepțiile din zona TVA, de cele trei niveluri de impozitare, dar și de scutirile din domeniul asigurărilor de sănătate.
„Sunt excepţii şi în ceea ce priveşte plata impozitului pe profit, deci sunt cheltuieli deductibile care poate ar trebui atacate şi vin următoarele pachete care vor viza aceste lucruri. Sunt şi la TVA, au fost excepţiile acelea de trei nivele de impozitare, sunt şi în zona asigurărilor de sănătate. Am discutat foarte mult”, a mai spus vicepremierul.
Cel mai important lucru în momentul de faţă este să avem un sistem echitabil şi noi, UDMR-ul, asta am cerut de fiecare dată: să găsim echilibrul între nevoia de finanţare, capacitatea fiecăruia de a duce povara şi de a plăti taxe şi impozite şi o reţinere maximă din partea statului în momentul în care face plăţi. Adică acest echilibru, dacă este stricat, cum s-a întâmplat acum 2 ani, acum 3 ani sau anul trecut, ajungem la 9,3% deficit”, a adăugat vicepremierul.
În încheiere, Tanczos Barna a avertizat că nerespectarea acestui echilibru a dus în trecut la creșterea deficitului bugetar.
„Dacă acest echilibru este stricat, cum s-a întâmplat acum 2 ani, acum 3 ani sau anul trecut, ajungem la 9,3% deficit”, a conchis el.
„Banii au ajuns în buzunarul pensionarilor, bugetarilor şi companiilor”
Întrebat cum s-a ajuns în situaţia ca România să aibă un deficit bugetar uriaş, de 9,3%, Tanczos Barna a răspuns că acesta a fost generat de cheltuielile nesustenabile cu salariile, pensiile și investițiile publice, bani care, deși au ajuns la români, au destabilizat finanțele statului.
„Vinovaţii: cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus. Banii nu s-au dus în altă parte, n-au plecat din ţară. Tot ce a însemnat creştere de deficit s-a regăsit în buzunarul pensionarilor, în buzunarul bugetarilor, în companiile care făceau autostrăzi sau drumuri, canalizări, apă, în zona rurală, şcoli, spitale, cât s-a făcut. Deci, eu văd unde s-au dus banii, dar era o cheltuială nesustenabilă, ieşi din parametrii normali şi devii necredibil şi te finanţezi foarte, foarte scump pe plan internaţional. Acestea au fost problemele cele mai mari izvorâte din deficitul de 9,3% de anul trecut”, a spus vicepremierul.
Tanczos a precizat că în cele șase luni în care a deținut interimar funcția de ministru al Finanțelor Publice a analizat situația deficitului și a constatat că România are nevoie de reforme pentru a recâștiga încrederea cetățenilor și a instituțiilor europene.
„Noi, când am ieşit din acest deficit de 3% ţintă teoretică pentru toate statele membre, intrăm, la un moment dat, într-o procedură de deficit excesiv. Şi noi acolo am fost ani la rând. Şi statul român, prin ministrul de Finanţe, prin premier, a promis că face ceva. Şi a făcut ceva, dar a făcut mai rău, adică a ajuns de la 5,5% la 9,3%, de la 5% la 6, la 7%. Acest lucru a stricat complet credibilitatea României. Şi în primele luni, asta a fost cea mai mare provocare pentru mine: să stau la masă cu oameni care nu mai au încredere în România. Cu Comisia Europeană, cu agenţiile de rating, să avem un buget echilibrat, sustenabil şi o colectare a veniturilor peste nivelul din 2024”, a subliniat vicepremierul.
Banii au ajuns în buzunarul românilor
Întrebat cum s-a ajuns în situaţia ca România să aibă un deficit bugetar uriaş, de 9,3%, Tanczos Barna a răspuns că acesta a fost generat de cheltuielile nesustenabile cu salariile, pensiile și investițiile publice, bani care, deși au ajuns la români, au destabilizat finanțele statului.
„Vinovaţii: cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus. Banii nu s-au dus în altă parte, n-au plecat din ţară. Tot ce a însemnat creştere de deficit s-a regăsit în buzunarul pensionarilor, în buzunarul bugetarilor, în companiile care făceau autostrăzi sau drumuri, canalizări, apă, în zona rurală, şcoli, spitale, cât s-a făcut. Deci, eu văd unde s-au dus banii, dar era o cheltuială nesustenabilă, ieşi din parametrii normali şi devii necredibil şi te finanţezi foarte, foarte scump pe plan internaţional. Acestea au fost problemele cele mai mari izvorâte din deficitul de 9,3% de anul trecut”, a spus vicepremierul.
Tanczos a precizat că în cele șase luni în care a deținut interimar funcția de ministru al Finanțelor Publice a analizat situația deficitului și a constatat că România are nevoie de reforme pentru a recâștiga încrederea cetățenilor și a instituțiilor europene.
„Noi, când am ieşit din acest deficit de 3% ţintă teoretică pentru toate statele membre, intrăm, la un moment dat, într-o procedură de deficit excesiv. Şi noi acolo am fost ani la rând. Şi statul român, prin ministrul de Finanţe, prin premier, a promis că face ceva. Şi a făcut ceva, dar a făcut mai rău, adică a ajuns de la 5,5% la 9,3%, de la 5% la 6, la 7%. Acest lucru a stricat complet credibilitatea României. Şi în primele luni, asta a fost cea mai mare provocare pentru mine: să stau la masă cu oameni care nu mai au încredere în România. Cu Comisia Europeană, cu agenţiile de rating, să avem un buget echilibrat, sustenabil şi o colectare a veniturilor peste nivelul din 2024”, a subliniat vicepremierul.