Vara, mulți români aleg să se răcorească pe malul râurilor, dar scăldatul în Dunăre, Olt, Mureș, Prut, Siret sau Strei este periculos chiar și pentru înotătorii experimentați. Curenții puternici și imprevizibili, zonele poluate, adâncimile mari și malurile abrupte transformă apele în capcane.
Fluviul Dunărea, la Orșova. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
În ultimii ani, autoritățile au atras atenția în mod repetat, mai ales în perioada verii, asupra riscurilor scăldatului în ape care nu sunt destinate acestor activități, precum râurile mari și lacurile de acumulare.
Scăldatul în locuri interzise poate fi fatal
Apele Române au transmis că scăldatul în zonele neamenajate este strict interzis și le-au cerut românilor să respecte avertizarea „Scăldatul interzis” inscripționată pe digurile și lacurile de acumulare aflate în grija Administrațiilor Bazinale de Apă.
Atenționare pentru turiști. Foro: Daniel Guță. ADEVĂRUL
„Odată cu creșterea temperaturilor și a disconfortului termic, puteți practica înotul sau vă puteți scălda doar în locurile identificate ca zone de îmbăiere, precum și în spațiile special amenajate pentru aceste activități. La nivel național, autoritățile de sănătate publică au identificat 50 de zone de îmbăiere. 49 sunt localizate la Marea Neagră (de la Gura Portiței la Vama Veche), iar una este în orașul Tulcea (lacul Ciuperca)”, au informat Apele Române.
Autoritățile de sănătate publică sunt instituțiile care monitorizează, exclusiv din punct de vedere bacteriologic, calitatea apelor de îmbăiere. Însă, pe lângă calitatea apei, rămân și pericolele ascunse pentru cei care se aventurează în râurile mari ale României.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis recent mai multe avertizări privind riscurile scăldatului în locuri neamenajate. Doar în luna mai, pompierii au fost chemați de 63 de ori să caute persoane dispărute în apă. Unii au fost salvați, însă alții nu au mai ieșit la suprafață, arată datele IGSU.
Intervenție ISU pe Dunăre. Foto: ISU Mehedinți
„Cu toții vrem să ne răcorim, dar nu lăsa pofta de scăldat să te pună în pericol. Apele pot părea prietenoase, dar ascund riscuri și tragedii ce pot fi evitate. Așadar: mergi doar în locuri amenajate pentru înot. Supraveghează copiii în permanență. Colacele, aripioarele și alte echipamente gonflabile pot oferi un plus de siguranță celor mici, dar nu înlocuiesc supravegherea unui adult. Răcorește-te treptat după expunerea la soare. Nu te scălda în râuri, lacuri sau canale cu maluri abrupte sau nămol. Nu intra în apă dacă ai consumat alcool sau dacă este noapte. Nu sări de pe poduri, stânci sau construcții. Nu înota singur dacă nu ai experiență”, sunt câteva dintre recomandările IGSU.
Dunărea, râul care a făcut mii de victime
Toate marile râuri din România au făcut numeroase victime de-a lungul timpului, printre cei care le-au considerat locuri prietenoase pentru a se bucura de răcoarea apei.
Fluviul Dunărea (video), care tranzitează România pe o distanță de aproximativ o mie de kilometri până la vărsarea în Marea Neagră, este considerat extrem de riscant din cauza curenților foarte puternici, a vârtejurilor și a diferențelor mari de adâncime pe distanțe scurte. În plus, fiind apă navigabilă, folosită de numeroase vase, Dunărea este afectată de poluare mai mult decât alte râuri.
În trecut, fluviul a reprezentat atât una dintre cele mai importante resurse naturale și economice ale României, cât și o poartă de evadare din „lagărul României comuniste”. Mii de oameni și-au pierdut viața în apele sau pe malurile Dunării, în urma încercărilor temerare de a fugi din țară. Unii au murit uciși de gloanțele grănicerilor, în timp ce alții au dispărut în apele învolburate ale fluviului, în special în zona cea mai periculoasă, cea a Porților de Fier (Mehedinți).
Până în anii ’60, înainte de amenajarea Sistemului Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier I, în zona Defileului Dunării (Porțile de Fier) dintre România și Serbia, curenții erau atât de puternici încât navele puteau eșua cu ușurință, fiind apoi zdrobite de stânci.
„Curentul natural în această porțiune face imposibilă navigația cu remorchere în susul apei. De aceea, vasele se trag la edec cu locomotive de la mal și cu remorchere speciale trase pe cablu”, arăta inginerul Dorin Pavel, laureat al Premiului de Stat în 1956.
Marile râuri, pline de capcane
Autoritățile au precizat că multe dintre decesele celor care s-au aventurat în Dunăre au fost cauzate de curenții imprevizibili, dar și de faptul că oamenii au subestimat forța râului.
Râul Olt este considerat periculos din cauza curenților puternici și a viiturilor care pot apărea pe neașteptate, dar și din pricina numeroaselor construcții subacvatice, rămase de la vechile lucrări și amenajări hidrotehnice.
Intervenție pe râul Olt. FOTO ISU Vâlcea
Curenții puternici ai râului Mureș au făcut, de-a lungul timpului, numeroase victime, la fel ca și zonele adâncite de fostele lucrări de extracție a balastului. Râul Siret este de evitat din cauza zonelor în care se formează vârtejuri, iar Argeșul și Dâmbovița, în aval de Capitală, sunt afectate de poluare.
Numeroase zone ale râului Prut sunt considerate extrem de periculoase pentru cei care vor să se scalde aici. Curenții sunt puternici, apa își schimbă nivelul brusc, malurile sunt abrupte, iar oamenii pot aluneca în unele gropi formate în albie, informează ISU Botoșani.
„Prutul este un râu foarte periculos pentru cei care nu-l cunosc, mai ales pentru cei foarte tineri. Are zone cu multe excavații, acolo sunt vârtejuri și te trage la fund cu o forță incredibilă. Chiar și pe înotătorii buni. Noi sfătuim să nu se aventureze. Sunt și curenți puternici”, afirma Viorel Nichiteanu, primarul din Rădăuți-Prut.
Deși are o adâncime mai mică, de câteva zeci de centimetri la mal și în zonele unde nu există amenajări hidroenergetice, râul Strei din Hunedoara (video) se numără printre cele mai periculoase ape curgătoare, pe cursul său inferior, între Hațeg și barajul de la Călan.
Pe acest sector de circa 30 de kilometri au fost construite hidrocentrale și canale de apă. Deversările controlate de la barajele ridicate pe râu duc la creșterea rapidă a nivelului apei și au provocat, în ultimii ani, mai multe tragedii.