Kremlinul își dorește un internet național închis, controlat, în care cetățenii să aibă acces doar la servicii digitale dezvoltate local. O abordare care amintește din ce în ce mai mult de ceea ce se întâmplă, de zeci de ani, în Coreea de Nord.
Kim Jong Un și Vladimir Putin/FOTO:EPA/EFE
Primul pas a fost deja făcut: autoritățile ruse pregătesc lansarea unei așa-numite „super-aplicații” numite Max, menită să înlocuiască treptat aplicațiile occidentale folosite pe scară largă în Rusia până la izbucnirea războiului din Ucraina.
Dezvoltată de același grup care controlează rețeaua socială Vkontakte (deținută, deloc întâmplător, de gigantul de stat Gazprom), aplicația Max funcționează momentan ca un simplu serviciu de mesagerie. Dar planurile sunt cu mult mai ambițioase: autoritățile speră să o transforme într-un instrument digital omniprezent – în stilul WeChat-ului chinez – care să centralizeze totul, de la plăți și achiziții, până la interacțiunea cu serviciile publice.
Problema este că, spre deosebire de aplicațiile occidentale, Max nu beneficiază de criptare end-to-end. Tradus: statul poate accesa oricând conversațiile cetățenilor.
Potrivit Bloomberg, strategia Moscovei este clară – Max nu este un experiment izolat, ci un pas programat în direcția unui control digital tot mai strict. Într-un interviu recent, activistul pentru drepturi digitale Sarkis Darbinyan, fondatorul organizației Roskomsvoboda, a avertizat că aplicația va fi promovată inițial drept un instrument util pentru accesarea serviciilor publice, dar va deveni în timp o alternativă „obligatorie” la platformele străine.
„În primii ani, rușii o vor descărca din curiozitate, nu pentru a o folosi ca aplicație principală de mesagerie. Dar va deveni un punct de acces la stat. Iar pas cu pas, alternativa la străini se va transforma în unica opțiune disponibilă”, a explicat el.
Iar acest viitor s-ar putea apropia mai repede decât ne imaginăm. Din septembrie, toate dispozitivele electronice vândute în Rusia sunt obligate, prin lege, să vină cu Max preinstalat.
O lege care pedepsește utilizarea rețelelor VPN
În paralel, Duma de Stat a adoptat, pe 22 iulie, o lege care pedepsește utilizarea rețelelor VPN – instrumente folosite de cetățenii ruși pentru a ocoli cenzura și a accesa platformele interzise de Kremlin, precum YouTube, Facebook sau Wikipedia. În mod rar, inițiativa a stârnit nemulțumirea chiar și a unor deputați loiali regimului.
Pe hârtie, autoritățile spun că măsurile vizează „protejarea spațiului informațional”. În realitate, spun experții, este vorba de frica regimului față de posibile tulburări interne, amplificate de efectele războiului din Ucraina.
Din 2022 încoace, Moscova a interzis oficial platformele Facebook și Instagram, a amendat Google cu sume astronomice și a limitat drastic viteza de descărcare pentru YouTube, încercând să descurajeze utilizatorii locali.
Un scenariu care devine, cu fiecare lună, tot mai asemănător cu cel nord-coreean.
Contrar percepției publice, și în Coreea de Nord există internet și telefoane mobile. Dar accesul este strict reglementat, iar aplicațiile trebuie descărcate fizic, dintr-un magazin special, în urma unei plăți. Infrastructura hardware e importată din China, dar software-ul este exclusiv dezvoltat în interiorul granițelor, pentru a elimina riscul de „contaminare” cu idei externe.
Iar pe acest drum al izolaționismului digital, Rusia pare decisă să meargă până la capăt.
Pe fondul strângerii relațiilor cu regimul de la Phenian, Moscova se aliniază tot mai mult unui model în care disidența este redusă la tăcere, adevărul este dictat de la centru, iar cetățeanul rămâne prizonier într-o lume în care informația nu circulă liber, ci pe căi bine stabilite de putere.