Marcel Ciolacu ia calea ultimilor lideri PSD și bate spre retragere cu opțiunea unei candidaturi la șefia CJ Buzău. Postul i-ar putea asigura continuitate la nivel de decizie în partid.
FOTO Mediafax
După 5 ani la cârma PSD și peste un an la cârma Executivului, Marcel Ciolacu ia în calcul o candidatură la șefia Consiliului Județean Buzău, potrivit presei, acolo unde a deținut de-a lungul anilor diferite funcții, de la șef al Organizației de Tineret PSD Buzău, până la cea de președinte al Organizației PSD Buzău.
„Nu exclud o eventuală candidatură”, a declarat Marcel Ciolacu. Calculele politice au fost confirmate și de la conducerea PSD Buzău. „Sunt discuţii în interiorul PSD despre o candidatură la Consiliul Judeţean atât a lui Marcel Ciolacu, cât şi a altui candidat, pentru că e normal să avem aceste discuţii, ţinând cont că se vorbeşte foarte mult de organizarea alegerilor undeva în toamna aceasta”, a confirmat liderul PSD Buzău, Romeo Lungu.
Marcel Ciolacu a rămas după demisia din conducerea Guvernului și de la vârful PSD cu mandatul de parlamentar, dar șefia CJ Buzău i-ar putea asigura o legătură cu noua conducere a PSD, în contextul în care partidul trebuie să își aleagă un nou șef în toamnă.
„Cred că totuși, din momentul în care ai fost prim-ministru, să cobori cu o treaptă mai jos, să redevii, cum să spun, lider la nivel local, nu prea e cea mai bună variantă. (…) Nu e o victorie foarte importantă, e o victorie mai restrânsă, dar în alte locuri nu cred că ar putea să candideze plus, după ce a fost îndepărtat, după ce și-a dat demisia și a ieșit din prim-plan, e momentul să revină, pentru că altfel, mai greu să se remarce în activitatea parlamentară. Are un mandat până în 2028, dar cred că dorește și o mai mare pondere în nouă conducere a PSD. Deci cred că Marcel Ciolacu ia în serios foarte mult această posibilitate de a candida”, explică pentru „Adevărul” politologul Radu Carp.
Pe de altă parte, șefia CJ Buzău ar fi un post „călduț”. „Lui Marcel Ciolacu i se asigură un viitor liniștit” astfel, este de părere redactorul-șef Historia Ion M. Ioniță, care explică însă că s-a încheiat cariera sa la vârful politicii. „Așa s-a întâmplat cu toții liderii PSD, au fost înlăturați. Chiar dacă au mai revenit în partid, nu au mai putut să-și mai continue influența, puterea. (…) Va fi o ieșire călduță, adică un post călduț care să-i asigure un trai liniștit, un fel de pensionare la locul de muncă. (…) e un fel de retragere la pensie anticipată. Așa, într-o funcție călduță” este de părere redactorul-șef Historia Ion M. Ioniță.
Soarta șefilor PSD
Într-adevăr, de-a lungul anilor PSD a dobândit o lungă tradiţie în a-şi mazili şefii de partid care au pierdut alegerile prezidențiale. Începând cu Adrian Năstase și până la Viorica Dăncilă, toți au părăsit formațiunea politică.
El a preluat conducerea interimară a PSD în noiembrie 2019, după demisia Vioricăi Dăncilă, iar în august 2020 a câștigat un mandat plin de șef al partidului. Dăncilă a demisionat ca urmare a pierderii alegerilor prezidențiale din 2019. Timp de aproximativ doi ani a fost prima femeie premier, iar la conducerea PSD a stat aproape un an, după ce Liviu Dragnea, cel care a propus-o în conducerea guvernului, a fost condamnat la închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive. Dăncilă și-a anunțat ulterior și plecare din PSD, afirmând că nu se mai regăsea aici. În realitate, ea a fost exclusă de pe lista candidaților PSD a județului Teleorman pentru alegerile parlamentare din 2020. A obținut un post de consilier la BNR, însă a plecat și de aici și s-a alăturat unui partid obscur, partidul Națiune, Oameni, Împreună (NOI), unde a fost votată președintă a formațiunii în aprilie 2022.
Dată fiind situația sa, Liviu Dragnea este și cel care a plecat cel mai rapid din formațiunea politică. În schimb alți foști lideri PSD, precum Năstase, Geoană sau Ponta au fost înlăturați mai greu. Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale din 2014, în fața fostului președinte Klaus Iohannis, în 2015 a demisionat din conducerea partidului după deschiderea dosarului Turceni-Rovinari, iar în 2017 a fost exclus pentru prima dată din formațiunea politică. El a avut parte și de o a doua excludere, în martie 2025, după ce a revenit, deși fondase Pro-România. A doua excludere a venit după ce și-a anunțat candidatura independentă la alegerile prezidențiale, deși decizia social-democraților a fost să îl susțină pe candidatul PSD-PNL Crin Antonescu. A pierdut scrutinul prezidențial, însă a rămas cu funcția de deputat obținută pe listele PSD.
Mircea Geoană a rămas fără funcţia de președinte al PSD în februarie 2010, la două luni după ce a pierdut alegerile prezidențiale în faţa lui Traian Băsescu. În 2011 a fost exclus din PSD, ca urmare ale unor presiuni din partea lui Victor Ponta, potrivit unor relatări ulterioare. În octombrie 2019, Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, iar numirea sa avenit pe fondul unui acord între fostul premier Viorica Dăncilă și fostul șef de stat Klaus Iohannis. El a demisionat însă în 2024, pentru a candida fără succes din nou la alegerile prezidențiale.
O soartă asemănătoare a avut și Adrian Năstase, care a fost învins de Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din 2004. Doi ani mai târziu, în martie 2006, a fost mazilit din funcţia de lider al PSD într-o şedinţă organizată de Mircea Geoană. La acel moment, în urma unui scandal care a culminat cu plecarea sa din fruntea Camerei și de la șefia PSD, Năstase a vorbit despre un mecanism îndreptat împotriva sa.