Cabinetul condus de Ilie Bolojan se înscrie într-un șir mai lung de guverne care au debutat cu scandaluri legate de membri săi încă din prima lună. În ultimele 3 echipe guvernamentale 9 miniștri au plecat ca urmare a unor presiuni publice. Astfel de scandaluri arată că România are nevoie și de politicieni, iar partidele trebuie să găsească mecanismele de promovare necesare pentru a aduce la vârf oamenii potriviți, spune profesorul Radu Carp.
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Guvernul Bolojan nu este singurul care s-a confruntat cu scandaluri de imagine în privința membrilor săi încă din primele luni de mandat. De exemplu, în Cabinetul Ciolacu (15 iunie 2023 – 23 decembrie 2024) primul ministru care a plecat a fost Marius Budăi, iar în guvernul condus de Nicolae Ciucă a fost Florin Roman. În total doi miniștri au părăsit înainte de finalizarea mandatului Guvernul Ciolacu, iar alți șase Cabinetul Ciucă (15 noiembrie 2021 -15 iunie 2023).
Marius Budăi și Gabriela Firea au părăsit în prima lună primul cabinet condus de Marcel Ciolacu, în urma scandalului privind „azilele groazei”, atunci când au fost descoperite numeroase nereguli grave în mai multe azile pentru bătrâni din țară.
În cazul cabinetului condus de Nicolae Ciucă cel care a plecat din prima lună este Florin Roman, care a părăsit fotoliul de șef al Ministerului Dezvoltării în urma unor acuzații de plagiat, în legătură cu lucrarea de masterat. El a fost urmat de Dan Vîlceanu, Adrian Cheșnoiu, Sorin Cîmpeanu, Marcel Boloș și Vasile Dâncu. Boloș a plecat de la vârful aceluiași minister. În total 3 miniștri a avut Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, iar mandatul a fost dus la bun sfârșit de Sebastian Burduja.
Acum, demisia fostului vicepremier Dragoș Anastasiu vine la aproximativ o lună de la instalarea noului cabinet guvernamental, pe fondul unor dezvăluiri legate de implicarea sa într-un dosar de corupție privind mituirea unei funcționare ANAF timp de 8 ani de zile. Anastasiu a plecat din Executiv invocând o campanie de denigrare a sa, după ce a deranjat sinecurile în contextul reformei companiilor de stat.
„Partidele trebuie să găsească acele mecanisme de promovare a persoanelor potrivite la locurile potrivite” – Radu Carp, profesor științe politice
„Partidele, în ciuda aparențelor, au de unde să facă o selecție. Sigur, poate nu atât de mult în ultimii ani, pentru că mulți au plecat, au fugit, dar partidele au în interior persoane competente. Totul este să găsească acele mecanisme de promovare a persoanelor potrivite la locuri potrivite. Aici este o problema, pentru că mecanismele de promovare sunt oarecum iutace, nu sunt transparente și nu duc nicăieri”, explică profesorul Radu Carp pentru „Adevărul”.
În același timp, „s-a cultivat în ultimii ani această iluzie că poate exista cineva din afara câmpului politic care să aibă o carieră de succes în politică și să aibă rezultate directe, pe fundalul acesta al respingerii politicienilor tradiționali, să spunem, mainstream. Acesta este fundalul pe care a evoluat și Nicușor Dan și a reușit să câștige președinția. Este și fundalul pe care au evoluat partidele extremiste care au propus că sunt de fapt altceva decât partide tradiționale. Deci acest model al independentului, dar care se pricepe și la politică a fost foarte bine prizat de public. Realitatea este însă că sunt foarte puțini aceia care vin din afara politicii și pot avea o carieră bună în politică. Nicușor este o excepție, dar dacă ne uităm cu atenție la parcursul său vedem că el a fost interesat de problemele administrației locale a Bucureștiului cu foarte multă vreme înainte să formeze partidul USR”.
„Cred că această iluzie a făcut ca și persoane de tipul Anastasiu să fie promovate foarte rapid. În ideea că nu au avut apartenență politică și au experiență managerială. Ori asta s-a dovedit o iluzie, pentru că cei care vin din afara politicii s-ar putea să nu fie imaculați, așa cum ar crede o parte din opinia publică. Cred că trebuie să revenim la normal, nu să evoluăm între două extreme, respectiv independentul care este imaculat și politicianul care este maculat. Trebuie să găsim o linie mediană între aceste două extreme și să înțelegem că în politică e nevoie și de excepții, și de persoane excepționale, și de lideri, dar este nevoie și de persoane care să evolueze în rangul 2 și să facă administrație, dar în același timp să aparțină și unui partid politic”, mai explică Radu Carp.
El subliniază că România trebuie să conștientizeze că are nevoie și de politicieni: „Cred că iluzia este că noi, de fapt, nu mai avem nevoie de politicieni, avem nevoie de mesia. Am văzut unde ne-a dus această iluzie, cred că e momentul să ne trezim puțin din iluzia asta”, concluzionează profesorul.