Premierul Marii Britanii va găzdui o a doua întâlnire așa-numitei coaliției a bunăvoinței pentru a ajuta Ucraina după un acord de pace, la care vor participa 25 de țări, relatează presa britanică. Premierul britanic Keir Starmer a spus în avans că țările aliate Ucrainei nu-i pot permite lui Vladimir Putin să „facă jocuri” cu armistițiul propus de SUA.
Premierul britanic Keir Starmer găzduiește o întrunire virtuală cu liderii a 25 de țări FOTO EPA-EFE
Liderii din 25 de țări sunt așteptați la întrunirea virtuală găzduită de Marea Britanie să discute mai detaliat despre misiunea de menținere a păcii pe care premierul britanic a numit-o „coaliția bunăvoinței”.
Starmer le va cere aliaților să continue să sporească sprijinul militar pentru Ucraina, a transmis Downing Street.
El va spune, de asemenea, țărilor participante că trebuie să mărească presiunea economică asupra Rusiei pe termen scurt și să fie pregătite să susțină un eventual acord de pace pe termen lung, în eventualitatea în care se ajunge la un acord.
Participanții vor primi, de asemenea, o actualizare cu privire la discuțiile dintre miniștrii apărării și șefii militari la Paris săptămâna aceasta și acestea vor prezenta detalii despre propriile eforturi de a debloca sprijin militar suplimentar pentru Ucraina.
Downing Street a confirmat că un număr de țări europene, Comisia UE, NATO, Canada, Ucraina, Australia și Noua Zeelandă sunt așteptate să se alăture întâlnirii virtuale.
Într-o declarație înainte de apel, premierul a spus: „Nu îi putem permite preşedintelui Putin să se joace cu acordul propus de preşedintele (american Donald) Trump.
„Dispreţul total al Kremlinului pentru propunerea de încetare a focului a preşedintelui Trump demonstrează doar că Putin nu este serios în privinţa păcii.
„Dacă Rusia se așează în sfârşit la masa negocierilor, trebuie să fim pregătiţi să supraveghem încetarea focului pentru a ne asigura că este o pace serioasă şi durabilă. Dacă nu o face, atunci trebuie să facem tot posibilul pentru a creşte presiunea economică asupra Rusiei cu scopul de a pune capăt acestui război”, a adăugat el.
Președintele rus „încearcă să întârzie” lucrurile, motivând că trebuie să existe un studiu minuțios înainte de a putea avea loc încetarea focului”.
„Lumea trebuie să vadă acțiune, nu un studiu sau cuvinte goale și condiții inutile”, a continuat el.
„Mesajul meu către Kremlin nu poate fi mai clar: opriți atacurile barbare asupra Ucrainei, odată pentru totdeauna, și acceptați acum o încetare a focului. Până atunci, vom continua să lucrăm non-stop pentru a asigura pacea”.
Starmer a spus că Marea Britanie ar putea trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina în cazul unui acord de încetare a focului, dar a cerut Washingtonului să furnizeze acelor forțe siguranță printr-un backstop.
Londra, Parisul şi Ankara au declarat că sunt dispuse să desfăşoare forţe în Ucraina, dacă este necesar, ca garanţie de securitate. Alte ţări ar putea contribui cu asistenţă logistică. Primul summit, la care au participat 15 lideri, a avut loc pe 2 martie la Londra.
Rusia pune la îndoială potențiala încetare a focului
Întâlnirea are loc după ce Ucraina a acceptat propunerea SUA de încetare a focului de 30 de zile.
În prime declarații, președintele rus a spus că „răman multe întrebări” cu privire la această propunere și că o încetare a focului trebuie să ducă la „pace pe termen lung”, care „ar înlătura motivele inițiale ale crizei”.
Moscova a prezentat, de asemenea, o „listă de cereri” SUA pentru a pune capăt războiului, care ar include recunoașterea internațională a revendicării Rusiei asupra Crimeei și a patru provincii ucrainene, precum și un acord că trupele străine nu vor fi dislocate în Ucraina.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că remarcile lui Putin sunt „foarte previzibile” și „foarte manipulatoare”, adăugând că președintele rus se pregătește de fapt să respingă propunerea de încetare a focului pe care Kievul a convenit-o cu SUA.
Starmer a preluat frâiele, alături de președintele francez Emmanuel Macron, în formarea unei „coaliții a bunăvoinței”, parțial pentru a-l convinge pe Trump să mențină sprijinul militar pentru Kiev. Demersul a dat deja rezultate după ce un număr tot mai mare de țări europene au conștientizat faptul că trebuie să facă mai mult pentru a-și asigura propria securitate, inclusiv prin creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Macron a declarat că a vorbit vineri atât cu Zelenski, cât și cu Starmer despre progresele înregistrate la discuțiile dintre SUA și Ucraina la începutul acestei săptămâni, la Jeddah, Arabia Saudită, care au avut drept rezultat reluarea de către Trump a ajutorului militar și a schimbului de informații cu Kievul.