General-maiorul Mihail Gudkov, adjunct al comandantului suprem al Marinei Militare a Federației Ruse, a fost ucis în regiunea Kursk, potrivit unor surse oficiale ruse și jurnaliștilor de investigație ucraineni.
Generalul Mihail Gudkov, ucis în regiunea Kursk/FOTO:X
Ministerul rus al Apărării a confirmat moartea generalul-maiorului Mihail Gudkov, adjunct al comandantului suprem al Forțelor Navale Ruse, într-un incident survenit în regiunea Kursk. Alături de el și-a pierdut viața și un alt ofițer rus, colonelul Nariman Șihaliev.
Moartea lui Gudkov, survenită într-o zonă din apropierea graniței cu Ucraina, a fost anunțată inițial în noaptea de 3 iulie de mai multe canale pro-Kremlin de pe Telegram, iar ulterior a fost confirmată oficial de guvernatorul regiunii Primorie, Oleg Kojemiako. Acesta a transmis un mesaj de condoleanțe publice, descriindu-l pe Gudkov drept „un luptător devotat flotei, care nu s-a desprins niciodată de linia frontului”.
Decorat de Putin, acuzat de crime de război
Originar din orașul Ussuriisk și absolvent al Școlii Militare Superioare din Novosibirsk, Mihail Gudkov a urcat constant în ierarhia militară rusă. A fost decorat personal de Vladimir Putin și de ministrul apărării Serghei Șoigu, primind în octombrie 2023 distincția „Steaua de aur” – ”Erou al Federației Ruse”, pentru „curaj și devotament militar”.
Dar dincolo de imaginea de erou cultivată în mass-media rusă, biografia sa militară conține episoade sumbre. Gudkov a fost comandant al Brigăzii 155 infanterie marină a Flotei Pacificului, unitate implicată în cele mai dure operațiuni ale armatei ruse din Ucraina, inclusiv în regiunile Kiev, Mariupol, Herson și Harkov.
Potrivit unor surse din serviciile ucrainene de informații și mai multor relatări jurnalistice internaționale, brigada condusă de Gudkov a fost implicată în crime de război împotriva civililor și a prizonierilor de război — acuzații susținute inclusiv de înregistrări video difuzate în spațiul public.
De altfel, această brigadă a înregistrat cele mai mari pierderi de personal din cadrul infanteriei marine ruse, iar în primele luni ale invaziei, presa occidentală relata că structura sa inițială fusese aproape complet anihilată.
Ce s-a întâmplat în Kursk
Surse neoficiale susțin că Gudkov a fost ucis în urma unui atac cu rachete asupra unui punct de comandă din Korenevo, regiunea Kursk — o zonă aflată la doar câțiva kilometri de granița cu Ucraina. Potrivit relatărilor de pe canale Telegram apropiate Kremlinului, au avut loc cel puțin patru lovituri directe, care ar fi provocat moartea a peste zece ofițeri ruși de rang înalt.
Gudkov se afla în inspecție pe linia de contact cu unități de infanterie marină, potrivit guvernatorului Kojemiako, care a lăudat implicarea „personală” a generalului în operațiuni de luptă, chiar și după numirea sa într-o funcție de vârf în marina militară.
Eliminări țintite și o strategie clară
Moartea lui Gudkov vine într-un moment în care armata ucraineană pare să intensifice loviturile țintite asupra liderilor militari ruși, inclusiv în teritoriile controlate de Rusia sau chiar pe teritoriul Federației Ruse.
Tot pe 2 iulie, la Harțîzk, în regiunea Donețk ocupată, a fost raportat un atac de proporții asupra unui depozit de muniții, urmat de o detonare masivă. În aceeași zi, ofițerul ucrainean Andrii Tkaciuk a declarat public că forțele armate ale Ucrainei au reușit să elimine un alt lider militar rus — maiorul Andrei „Artistul” Iarțev, comandantul unui batalion de infanterie motorizată.
Potrivit surselor ucrainene, Iarțev ar fi fost trimis pe frontul de est ca formă de sancțiune — o practică tot mai răspândită în rândul armatei ruse, unde comandanți neperformanți sunt retrași din structurile centrale și redistribuiți în zone de risc ridicat.
Moartea sa ridică la 12 numărul generalilor ruși a căror dispariție a fost confirmată oficial de Moscova de la începutul invaziei — deși, potrivit altor surse, cifra reală ar fi de cel puțin 16.
Eliminarea unor ofițeri de rang înalt în afara teritoriului ucrainean, în adâncimea Federației Ruse, reflectă o realitate tot mai evidentă: capacitatea armatei ucrainene de a extinde raza loviturilor și de a destabiliza comanda și controlul rus chiar în zone considerate până de curând sigure.
Loviturile asupra comandanților ruși sunt parte a unei strategii clare a Kievului de a dezorganiza lanțul de comandă al adversarului, de a submina moralul trupelor și de a induce incertitudine în rândul structurii de comandă. Pentru Kremlin, însă, fiecare pierdere de acest calibru are și un cost propagandistic – mai ales atunci când este vorba despre un general decorat și promovat ca simbol al fidelității militare față de regim.