Aliații europeni ai Statelor Unite se pregătesc pentru o Americă care va fi mai puțin interesată de ei, indiferent de cine va câștiga alegerile prezidențiale, precum și pentru răni vechi și probleme noi dacă fostul președinte american Donald Trump va reveni la Casa Albă, scrie AP.
Republicanul Donald Trump se luptă cu democrata Kamala Harii pentru președinția SUA
Alegerile din SUA au loc în contextul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, iar Washingtonul a contribuit în mod esențial la susținerea Kievului. Cu toate acestea, în prezent există îndoieli cu privire la faptul dacă asistența acordată Ucrainei va continua sub o posibilă președinție republicană a lui Trump și în ce măsură acesta va fi angajat față de aliații NATO în general.
Victoria vicepreședintelui american Kamala Harris, candidatul democrat, ar trebui să însemne o continuare a politicilor actuale ale Washingtonului, deși, având în vedere opoziția republicană și oboseala tot mai mare a publicului american față de război, există îngrijorări în Europa că acest sprijin se va diminua.
Apetitul lui Trump de a impune tarife partenerilor americani este, de asemenea, un motiv de îngrijorare în Europa, care se confruntă deja cu o creștere economică lentă. Cu toate acestea, nu doar posibilitatea unei a doua președinții Trump provoacă anxietate pe continent cu privire la vremurile dificile care ne așteaptă.
Oficialii europeni cred că prioritățile SUA se vor concentra în altă parte, indiferent de cine va câștiga alegerile. Orientul Mijlociu se află în prezent în fruntea listei pentru actualul președinte american Joe Biden, însă prioritatea pe termen lung este China.
”Biden este cu adevărat ultimul președinte transatlantic”
„Centralitatea Europei în politica externă a SUA este diferită de ceea ce a fost în primii ani ai președinției lui Biden. Și, în acest sens, Biden este cu adevărat ultimul președinte transatlantic”, a declarat Rachel Tausendfreund, de la Consiliul German pentru Relații Externe din Berlin.
Potrivit acesteia, SUA vor continua să se concentreze pe Asia.
„Acest lucru înseamnă că Europa trebuie să facă un pas înainte. Europa trebuie să devină un partener mai capabil și să învețe să își gestioneze mai bine propriul sector de securitate”, a adăugat Tausendfreund.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a remarcat în timpul semnării unui nou pact de apărare cu Regatul Unit, aliat al NATO, că Statele Unite se vor concentra mai mult asupra regiunii Indo-Pacific, „astfel încât singura întrebare este dacă vor face mult mai puțin în Europa din această cauză sau doar puțin mai puțin”.
Jan Lesser, cercetător la German Marshall Fund, a declarat că „mai presus de toate, Europa așteaptă predictibilitate din partea Washingtonului”, iar aceasta lipsește într-o lume turbulentă în care orice administrație se va confrunta cu cerințe diferite.
„Dar potențialul de perturbare este în mod clar mai mare în cazul unei potențiale administrații Trump”, a spus Lesser.
„Există o presupunere de continuitate substanțială” dacă Harris devine președinte, ceea ce este rezonabil, deoarece multe dintre persoanele care au modelat politica sub Biden sunt susceptibile de a rămâne în funcție.
„Este o lume în mare parte cunoscută, chiar dacă mediul strategic își creează propria incertitudine”, a explicat analistul.
În timp ce atât SUA, cât și Europa se concentrează din ce în ce mai mult pe concurența cu Asia, războiul din Europa înseamnă că potențialul cost al abandonării securității europene de către americani este mult mai mare astăzi decât ar fi putut fi în urmă cu câțiva ani. Capacitatea Europei de a face față depinde de cât de repede se va întâmpla acest lucru.
Cheltuielile de apărare în urmă ale Europei au iritat administrațiile americane ale ambelor partide timp de ani de zile, deși membrii NATO, inclusiv Germania, au accelerat în urma invaziei Rusiei în Ucraina în 2022. Alianța preconizează că 23 dintre cei 32 de membri ai săi își vor atinge obiectivul de a cheltui cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare în acest an, față de doar trei în urmă cu un deceniu.
Trump a amenințat în mod repetat aliații NATO care cheltuiesc puțin pentru apărare.
Declarațiile sale au subminat încrederea și au îngrijorat țările cele mai apropiate de o Rusie tot mai imprevizibilă, precum Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.
Europenii percep războiul Rusiei împotriva Ucrainei drept o provocare existențială, ceea ce este probabil diferit de percepția din SUA, chiar dacă există unele semne de oboseală în fața războiului chiar în Europa.
Dacă Trump câștigă, există toate indiciile că nu este interesat să continue să sprijine Ucraina și va încerca să impună rapid un fel de încetare a focului sau un acord de pace care s-ar putea să nu placă Kievului și pentru care Europa s-ar putea să nu fie pregătită, a sugerat Tausendfreund.
„În plus, Europa pur și simplu nu poate umple golul militar care ar rămâne dacă SUA își retrag sprijinul”, a adăugat analistul.
„Chiar și cu administrația Harris, va exista o dezbatere reînnoită pe ambele părți ale Atlanticului, cu privire la ce se va întâmpla în continuare în războiul din Ucraina, care va fi rezultatul final”, a spus Lesser.
Biden a subliniat necesitatea de a continua să sprijine Ucraina în timpul scurtei sale vizite recente la Berlin, unde s-a întâlnit cu liderii germani, francezi și britanici.
„Nu putem da înapoi. Trebuie să ne continuăm sprijinul. Cred că trebuie să continuăm până când Ucraina va avea o pace justă și durabilă”, a declarat Biden, adăugând că puterea democrației și valoarea alianțelor nu ar trebui niciodată subestimate.
Cu toate acestea, analiștii sugerează că, indiferent de cine va câștiga alegerile din 2024 din SUA, anii următori ar putea fi dificili.
„Indiferent de rezultatul de săptămâna viitoare, jumătate din țară (SUA – n.r.) va pleca supărată”, a declarat Lesser.
În opinia sa, există „toate șansele” ca guvernul de la Washington să fie divizat, iar Europa să se confrunte cu „o Americă foarte haotică și uneori disfuncțională”.
UE discută ce se va întâmpla dacă Trump va câștiga alegerile din SUA, două aspecte ale incertitudinii fiind esențiale: dacă Washingtonul va continua să sprijine Ucraina și problemele comerciale, inclusiv tarifele. Mass-media a relatat că UE a înființat o „echipă de reacție rapidă” pentru a se pregăti pentru consecințele alegerilor din SUA.