Amenajarea hidroenergetică Cerna-Belareca a primit acordul de mediu. Lucrările, începute în  ’80, au fost abandonate la 80%. Câtă energie ar produce

Finalizarea amenajării hidroenergetice Cerna-Belareca, unul din numeroasele șantiere demarate înainte de 1989 și abandonate într-un stadiu mai mult sau mai puțin avansat, a primit undă verde din perspectiva impactului asupra naturii, a anunțat, marți, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Ministerul Mediului a anunțat că a fost emis acordul de mediu pentru finalizarea lucrărilor aferente obiectivului Amenajarea Hidroenergetică Cerna Belareca, amplasat în sud-estul judeţului Caraș-Severin, iar studiile privind acest proiect au fost publicate de câteva luni spre consultare.

„Emiterea acordului de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Cerna-Belareca este rezultatul unui proces riguros de evaluare și consultare publică, în care am analizat cu maximă responsabilitate impactul asupra mediului, măsurile de compensare ecologică și beneficiile acestui proiect. Decizia a fost luată în conformitate cu legislația națională și europeană, asigurând un echilibru între dezvoltarea energetică și protecția naturii”, a anunțat ministrul Mediului, Mircea Fechet, într-o postare pe Facebook.

Potrivit oficialilor instituției, acest proiect contribuie la tranziția României către un sistem energetic mai sustenabil, dar în același timp presupune măsuri clare de protejare a biodiversității și a corpurilor de apă din zonă.

„Implementarea acestora va fi monitorizată atent de autoritățile de mediu pentru a ne asigura că standardele de protecție sunt respectate pe parcursul întregii execuții a lucrărilor și România poate avansa responsabil spre un viitor mai verde, în care dezvoltarea economică și protecția mediului merg mână în mână”, a detaliat ministrul Mediului.

Lucrările aferente AHE Cerna Belareca au demarat în anii 80 fiind realizate în proporție de aproximativ 80%.

Finalizarea lucrărilor va conduce la suplimentarea capacității de producție energie medie anuală cu 40,2 GWh/an. Suplimentar, prin acumularea unui volum util de 7,11 milioane metri cubi în acumularea Cornereva se asigură capacitatea de stocare a cca 4,15 GWh energie electrică.

Studiile privind proiectul au fost supuse consultării publicului începând cu data de 2 octombrie 2024, nefiind înregistrate solicitări de organizare a unei dezbateri publice și nici observații cu privire la proiect sau rezultatele studiilor elaborate.

Câte proiecte sunt lăsate de izbeliște în țară

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, explica recent, cu ocazia ceremoniei de repunere în funcțiune a Hidroagregatului nr. 1 (HA1) de la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier I, de către Hidroelectica, că în toată țara sunt cel puțin 11 obiective, amenajări hidroenergetice în care statul a investit din banii românilor peste 11,7 miliarde de lei și care ar însemna peste 700 de megawați, cât produce în prezent Porțile de Fier pentru Sistemul Energetic Național și toate sunt în stadiu avansat – 60, 70, 80, 98% la Bumbești – Jiu. Cele 188 de centrale operate de Hidroelectrica au o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW.

„Toate acestea trebuie să le terminăm și am spus că Răstolnița trebuie să fie prima”, a spus ministrul, amintind și de proiectul său de suflet, promovat de la preluarea mandatului la conducerea Ministeruiui Energiei, Hidrocentrala prin pompaj de la Tarnița Lăpuștești, din Cluj.

Sursa foto: Ministerul Mediului

Citiți și:

Hidroelectrica scoate la licitație retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru. Ce valoare are contractul

Prosumatorii, dar nu numai, ar putea avea prețuri DIFERENȚIATE, pe ore, după expirarea schemei de plafonare. Stadiul demersului legislativ