Într-un război al tehnologiilor avansate, unde dronele rusești acoperă cerul ca o pânză de păianjen mortală, unele dintre ultimele linii de apărare ale soldaților ucraineni sunt… plasele de pescuit.
Plase de pescuti întinse pentru oprirea dronelor rusești/FOTO:X
Plasele de pescuit, întinse pe stâlpi pe marginea drumurilor, devin o barieră improvizată împotriva dronelor rusești care patrulează adânc în teritoriul ucrainean. Aceste rețele simple, dar eficiente, captează dronele explozive, oferind o fărâmă de protecție soldaților care se află în prima linie a frontului.
Unul dintre cele mai evidente exemple de folosire a acestei apărări primitiv-tech este Kostiantinivka, un oraș aflat în pericol de învăluire totală de către trupele ruse, care lansează o ofensivă de vară, având ca scop transformarea fiecărui câștig incremental într-un avantaj strategic de durată. În această localitate, plasele de pescuit nu sunt doar o soluție de apărare, ci și un simbol al contrastului izbitor între tehnologia modernă a războiului și soluțiile de supraviețuire tradiționale.
Aprovizionarea pentru pozițiile de pe linia frontului se face aproape exclusiv prin drone
Un comandant ucrainean, care apără zona, a mărturisit pentru CNN că nu a primit noi soldați în unitatea sa de opt luni, iar aprovizionarea pentru pozițiile de pe linia frontului se face aproape exclusiv prin drone, întrucât vehiculele nu pot ajunge în tranșee. La Kostiantinivka, viața continuă în ciuda atacurilor, iar localnicii trec fără nicio grabă prin gaurile din plasele de pescuit, în drum spre locurile lor de muncă, acasă sau pentru a-și îndeplini nevoile zilnice. Dar aceste goluri sunt uneori exploatate de operatorii dronelor ruse, care au reușit să captureze imagini cu dronele lor traversând aceste plase, lovind ținte militare ucrainene.
Pe 20 iulie, o astfel de dronă a lovit o mașină militară ucraineană, în timp ce o altă dronă filma impactul, așteptând noi comenzi. Kostiantinivka, aflată într-o continuă stare de pericol, a fost martora morții a patru civili și rănirii altor 31 de persoane în ultima săptămână, în urma loviturilor rusești. Orașul mai are doar 8.000 de locuitori, mulți dintre ei evacuați în ultimele zile.
În jurul Kostiantinivka, șoselele sunt străjuite de mașini lovite de drone, iar chiar și în zonele mai sigure ale orașului, mașinile abandonate sunt dovada unei realități de neimaginat pentru orice civil: pe știința unei lovituri precise de dronă, chiar și vehiculele cele mai obișnuite nu sunt ferite. O furgonetă albă, lăsată în colțul unei străzi mai liniștite, a fost lovită de o dronă, ucigându-l pe șofer, deși explozibilii dronei nu au detonat.
De la plasele de pescuit, atenția se mută spre o altă formă de apărare la fel de esențială: fibra optică. Așa-numitele „fire de pescuit” nu sunt nimic altceva decât cabluri subțiri de fibră optică folosite pentru a contracara blocajele semnalului. Aceste cabluri sunt folosite de operatorii de drone pentru a se conecta direct la dispozitivele lor, evitând astfel interferențele și jamming-ul electronic al dronelor rusești și ucrainene.
În acest peisaj sumbru, localnicii mai revin periodic în zonele abandonate pentru a-și lua lucrurile esențiale.
„Nu mai comunicăm multe lucruri statului. Și statul nu comunică multe lucruri cu noi”
În ultimele zile, avansul forțelor ruse a dus la o apropiere periculoasă a acestora de periferia de sud-est a Kostiantinivka, la doar 8 kilometri de oraș, iar în sud-vest situația este similară. Această ofensivă simultană, desfășurată în jurul orașelor estice precum Pokrovsk, Kostiantinivka și Kupiansk, riscă să schimbe linia frontului și să consolideze controlul Kremlinului asupra regiunii Donbas, un obiectiv major al președintelui rus, Vladimir Putin.
În ciuda tuturor pericolelor, piața centrală a orașului rămâne un loc viu, în mijlocul unui conflict care pare greu de oprit. Locuitorii își continuă activitățile zilnice: un bărbat de origine azeră, vânzător de fructe, strigă cu glas tare „Slavă Ucrainei! Slavă eroilor!” în mijlocul pieței, chiar dacă pericolul unei drone sau unui atac cu artilerie plutește permanent deasupra lor. Sub pământ, într-un adăpost improvizat, comandantul local Vasil urmărește atent o serie de monitoare. Pe ecranul din spatele lui, o coloană de fum urcă spre cer – o lovitură aeriană rusă care viza o poziție ucraineană. Vasil, comandant al Brigăzii 93 Mecanizate, se confruntă cu o problemă gravă: lipsa de personal. „Nu am primit întăriri de opt luni. Avem o mare lipsă de oameni. Nimeni nu vrea să lupte, războiul s-a terminat pentru mulți dintre ei”, spune el, obosit de conflictul interminabil.
Soldații rămași în tranșee, adesea doar câțiva într-o poziție, sunt aprovizionați cu alimente și muniție de dronele ucrainene, care pot zbura pe distanțe de 12-15 kilometri. Dar aceste echipamente sunt insuficiente în fața avansului constant al dronelor rusești. Vasil descrie operațiunile rusești, în special unitățile de drone Rubicon, ca fiind extrem de bine pregătite.
În fața tuturor acestor dificultăți, Vasil este sincer în privința unei realități crunte: „Nu mai comunicăm multe lucruri statului. Și statul nu comunică multe lucruri cu noi. Nimeni nu înțelege ce înseamnă cu adevărat această situație. Când spunem că e greu, nu ne înțeleg. Trebuie să fim în locul nostru pentru a înțelege”, încheie el.