Fost diplomat, ambasador al României în opt țări, iar în prezent profesor de Filosofie la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, Ciprian Mihali face apel la guvernanți să nu taie din nou, așa cum se întâmplă mereu, bani de la educație și cultură. Efectele acestei politici sunt catastrofale pentru țară, explică profesorul.
Nicușor Dan și Ilie Bolojan. FOTO: Mediafax
România alocă cei mai puțini bani pentru educație și cultură, dintre toate țările membre UE. Situația e comparabilă cu cea din țările africane, dar acest lucru nu-i oprește pe guvernanți să caute să mai taie din puținii bani destinați acestor domenii. Ca de fiecare dată, în loc să se lucreze la absorbția fondurilor europene și la reducerea economiei subterane și a corupției, autoritățile aleg să reducă fondurile pentru educație și învățământ.
Deși Guvernul Bolojan nu și-a definitivat încă programul privind măsurile de austeritate, însă pe surse au apărut informații despre faptul că s-ar dori printre altele desființarea unor institute, comasarea altora și renunțarea la sporul salarial acordat persoanelor care au doctorat. De asemenea, studenții nu vor mai beneficia de transport gratuit.
Austeritatea începe cu educația, iar legea e călcată în picioare chiar de guvernanți
În sfârșit, există o ordonanță de urgență care îngheață salariile profesorilor și ale altor angajați din educație în 2025. Prin aceeași ordonanță se blochează concursul de titularizare, iar primele didactice și tichetele educaționale ar putea fi tăiate conform Edupedu.ro. De asemenea, potrivit sursei citate, plata cu ora scade pentru profesori. Mai exact, se va raporta la timpul total de lucru, adică 40 de ore pe săptămână, nu la 18 ore ca în prezent.
Nu în ultimul rând, deși există o țintă legislativă de a aloca 15% din bugetul general consolidat pentru educație, echivalentul a 6% din PIB, aceasta nu se va aplica nici în 2025. De exemplu, în 2024 acest buget a fost cu puțin peste 3% și chiar dacă existau promisiuni ca în 2025 să se aloce 4,5%, este de așteptat ca procentul să fie mult diminuat. Practic, autoritățile au încălcat legea și au refuzat să aloce cei 6% din PIB pentru educație, fără nicio repercusiune asupra guvernelor care s-au succedat în toți acești ani.
Fost diplomat, ambasador al României în opt țări, actualemte profesor și director al Departamentului de Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Ciprian Mihali ia atitudine și critică deschis faptul că educația e din nou prima pe listă când se pune problema austerității. Într-o postare pe Facebook el apelează la guvernanți, fără să dea nume, și explică ce se va întâmpla dacă fondurile destinate educației și culturii vor fi și mai mult diminuate.
Dacă educația și cultura sunt primele vizate și de această dată când este vorba de tăieri de fonduri, nu există încă un plan pentru eliminarea pensiilor speciale și a găurilor existeste în buget din cauza cheltuielilor mari și a proastei colectări a taxelor.
Apelul unui titrat profesor către guvernanți
„Nu vă atingeți de Educație și Cultură! Dacă vrem ca ignoranța voluntară, conspiraționismul, fanatismul, intoleranța și extremismul să crească în următorii ani, până vor ajunge să ne copleșească pe toți ca societate, soluția e destul de simplă: să se taie bani de la educație și cultură”, a început Mihali.
El mai spune că oricum domeniul educației și al învățământului suferă de o subfinanțare cronică. Alte tăieri de fonduri, pornind de la scuza reducerii cheltuielilor, ar echivala cu o condamnare.
„Sub motivul, justificat de altfel, al reducerii cheltuielilor publice, guvernul actual nu trebuie nicidecum să se atingă de banii deja foarte puțini acordați educației și culturii. Nici de salariile profesorilor, nici de normele profesorilor, nici de finanțarea școlilor sau a universităților, nici de banii din cercetare și nici de banii acordați culturii românești contemporane. Educația, cercetarea și cultura sunt cronic subfinanțate de decenii bune încoace, iar degradarea intelectuală a societății, alt nume pentru analfabetismul funcțional, se datorează în foarte mare parte dezinteresului sau disprețului pentru investiția în educație și cultură”, mai scrie el.
Pensiile speciale și privilegiile unor „caste superioare”, intangibile
Nu întâmplător, România stă foarte prost la testele PISA, iar analfabetismul funcțional este întâlnit la tot pasul. Totuși, în loc să taie de la rădăcină adevăratele cauze ale declinului economic și ale deficitului, chiar și noul guvern vrea să taxeze educația.
Profesorul Ciprian Mihali. FOTO: Facebook
„Rezultate catastrofale la testele PISA, rate uriașe de abandon școlar, cel mai mic număr de studenți din Europa, exodul celor mai buni studenți spre universități străine, precariatul tinerilor cercetători, ultimul loc în UE la cititul de carte, cel mai mic buget din UE pentru cercetare, sub 3% din PIB pentru Educație – și lista întunecată a recordurilor negative poate continua. Trebuie să se taie bani din veniturile obscene ale oligarhiei care a capturat această țară, ea însăși needucată și lipsită de scrupule. Trebuie eficientizate cheltuielile publice în administrația centrală și locală. Trebuie limitate pensiile speciale și evaziunea fiscală”, susține Mihali.
Deciziile care se anunță, în numele unor urgențe econimice, vizează în mare măsură învățământul. Ciprian Mihali se opune categoric acestei idei.
„Dar toate aceste urgențe nu au de ce să atingă instituțiile școlare și culturale. Pentru că degeaba vom obține bunăstare materială și autostrăzi frumoase dacă vom fi sabotat cunoașterea și creația culturală. Nu mărești normele profesorilor ca să faci economii, ci, dimpotrivă, protejezi mediul educațional (veniturile profesorilor, bursele elevilor și studenților, masa caldă, bibliotecile, laboratoarele etc.) pentru ca bunăstarea materială și autostrăzile să fie nu doar posibile, ci și accesibile celor mai mulți din societate. O societate de oameni bogați care cred în conspirații și sunt antivacciniști sau care cred că dacii (sau românii) sunt poporul ales – este drumul deschis spre fascism, ură și discriminare. Sper ca acest guvern pus pe tăieri să nu facă economii la educație și cultură, pentru că atunci toate celelalte economii, oricât ar fi ele de mari, vor fi fost de prisos. Ele doar vor pregăti ascensiunea unor figuri și mai înspăimântătoare decât cele ale lui Georgescu, Simion sau Șoșoacă”, conchide Ciprian Mihali.