Într-un moment de răscruce pentru securitatea națională, Australia se confruntă cu o dilemă strategică majoră: riscă să rămână fără submarinele nucleare promise de Statele Unite, după ce a fost forțată să renunțe la un contract semnat cu Franța, în cadrul unei alianțe care se dovedește acum tot mai fragilă.
Submarin american/FOTO:EPA/EFE
După ce, în 2016, Australia semnase un acord de 66 de miliarde de dolari cu compania franceză Naval Group pentru 12 submarine convenționale din clasa Attack, cu propulsie diesel-electrică, Canberra a decis, în 2021, să abordeze o schimbare majoră de direcție, scrie The Guardian.
În septembrie 2021, Australia a anunțat că va renunța la submarinele convenționale franceze, înlocuindu-le cu submarine nucleare, în cadrul Acordului AUKUS semnat cu Statele Unite și Marea Britanie. Acesta a fost un moment de ruptură, întrucât Canberra a ales să-și întărească capabilitățile militare printr-o ofertă mult mai avantajoasă din punct de vedere tehnologic, dar care, pe termen lung, adâncește dependența Australiei față de aliații săi. Decizia a fost motivată de avantajele submarinele nucleare, care sunt mai rapide, au o autonomie mai mare și sunt mult mai greu de detectat, fiind ideale pentru a răspunde amenințării din partea Chinei în regiunea Indo-Pacific. În plus, accesul la tehnologia nucleară militară, un privilegiu rar, părea să fie un element cheie în întărirea securității naționale australiene.
Operate de marina americană
Totuși, în ciuda promisiunii de a primi submarinul cu propulsie nucleară din clasa Virginia din partea SUA, lucrurile nu au evoluat conform planului. În prezent, Australia se află într-o poziție tot mai incertă, iar îngrijorările privind viitorul acestui program de submarine sunt tot mai mari. Temerea este că, în loc să controleze aceste nave, Australia ar putea ajunge să aibă submarine nucleare care vor fi pur și simplu staționate pe teritoriul său, operate de marina americană, și nu sub controlul suveran al statului australian. În viziunea unora, Australia ar putea deveni un simplu avanpost al SUA, fără a beneficia de autonomia dorită în acest program strategic.
Acordul AUKUS prevede ca Australia să primească între trei și cinci submarine nucleare din clasa Virginia până în 2032, iar Marea Britanie urma să furnizeze primul submarin special construit în cadrul acestui pact până la sfârșitul anilor 2030. Primele submarine construite în Australia ar fi urmat să fie lansate „la începutul anilor 2040”. Însă, realitatea din teren este mult mai complexă.
Capacitatea industriei de construcții navale din SUA, grav afectată
Capacitatea industriei de construcții navale din SUA a fost grav afectată de pandemie, iar astăzi nu există suficiente resurse pentru a îndeplini promisiunile, nici măcar pentru a satisface nevoile Marinei SUA. În aceste condiții, există îngrijorarea că, în loc ca Australia să primească submarinele promise, Statele Unite vor reține aceste nave pentru propriile nevoi, iar Australia va rămâne fără submarinul nuclear necesar pentru apărarea sa națională.
Mai mult, decizia de a păstra submarinele nucleare pentru sine ar fi în concordanță cu politica „America First” a administrației Trump, care pune mai presus de toate interesele naționale ale Statelor Unite. Chiar și în fața plății de 500 de milioane de dolari din partea Australiei pentru a sprijini industria navală americană, există temerea că promisiunile americane nu vor fi respectate, iar Australia va trebui să caute alternative pentru a-și proteja interesele naționale.
Anxietatea este alimentată și de o schimbare majoră în politica externă a SUA, care a demonstrat o preocupare tot mai scăzută față de aliații săi tradiționali. Un exemplu recent este anularea sprijinului acordat Ucrainei, un partener care a renunțat la armamentul nuclear în 1994, în schimbul unor garanții de securitate din partea Statelor Unite. Acest comportament a stârnit îngrijorări și la Canberra, iar fostul premier australian Malcolm Turnbull a subliniat că Australia ar putea ajunge să se trezească „fără submarine” și ar trebui să își regândească complet strategia de apărare, fără a mai depinde exclusiv de promisiunile Americii.
Australia riscă să ajungă într-o situație paradoxală
În acest context, Australia riscă să ajungă într-o situație paradoxală: a fost forțată să renunțe la un contract de 66 de miliarde de dolari cu Franța, a sacrificat un partener important în favoarea unei promisiuni americane, iar acum se confruntă cu un risc real de a nu mai primi nici măcar ceea ce a fost promis. Iar acest lucru poate pune sub semnul întrebării întreaga strategie de apărare a Australiei, care ar putea ajunge să fie mult mai dependentă de Statele Unite, într-un moment în care aceste alianțe devin din ce în ce mai vulnerabile.
Pe termen lung, întrebarea este dacă Australia va putea să își construiască o capacitate militară independentă sau dacă va rămâne prinsă într-un „miraj” al promisiunilor americane, care, în realitate, o fac tot mai dependentă de interesele altor state. Așadar, Australia va trebui să analizeze cu atenție dacă își dorește cu adevărat să fie suverană în ceea ce privește apărarea sa sau dacă va accepta să joace doar rolul unui simplu sprijin al intereselor strategice ale Statelor Unite.