Decizia autorităților române de a interzice candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din mai ar putea aprinde spiritele în interiorul țării și ar putea tensiona relațiile României cu Statele Unite, scrie agenția Reuters, oferind un tablou detaliat al situației.
Proteste violente ale susinătorilor lui Călin Georgescu la BCE/FOTO/ Captură video
Călin Georgescu, un candidat extrem de dreapta, pro-rus, a fost exclus de la alegeri de către Biroul Electoral Central, iar acesta a anunțat deja că va contesta decizia la Curtea Constituțională. România, membră NATO și Uniunea Europeană, se pregătește pentru alegeri prezidențiale, programate pentru 4 și 18 mai, în urma anulării scrutinului din decembrie, decisă de Curtea Constituțională, ca urmare a acuzațiilor de ingerință rusească în favoarea sa.
De la anularea alegerilor, mitingurile pro-Georgescu, deși de dimensiuni reduse, au fost tot mai vocale, iar duminică, ca reacție la interdicția impusă de autoritățile electorale, câteva sute de susținători au dat foc coșurilor de gunoi și au distrus mobilierul stradal în centrul Capitalei.
Anularea alegerilor a plasat România în mijlocul unui conflict între administrația Trump și statele europene, potrivit Reuters. Membri ai administrației Trump, precum vicepreședintele JD Vance și miliardarul Elon Musk, au criticat această anulare, considerând-o un exemplu de suprimare a libertății de exprimare și a opoziției politice. În schimb, diplomații europeni au salutat independența instanțelor românești.
Georgescu, care a exprimat admirație atât pentru Donald Trump, cât și pentru președintele rus Vladimir Putin, susține viziuni ce contravin politicii externe pro-occidentale a României, în special în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare și prezența bazei NATO pe teritoriul românesc. Această atitudine ar putea deveni o sursă de conflicte în relațiile cu SUA, avertizează Reuters.
Pericolele unei candidaturi din partea sa depășesc beneficiile
Analiștii estimează că, deși Georgescu are susținători, pericolele unei candidaturi din partea sa depășesc beneficiile, în condițiile în care pozițiile sale anti-NATO și anti-UE ar putea destabiliza orientarea pro-occidentală a României într-un moment geopolitic extrem de delicat pentru Europa.
Călin Georgescu a anunțat că va face apel la Curtea Constituțională, susținând că „vom merge până la capăt pentru aceleași valori: pace, democrație și libertate.” El a cerut susținătorilor să evite violența, subliniind necesitatea unui comportament civilizat în contextul protestelor de duminică seara.
România, membră NATO și UE, se află în mijlocul unui conflict între Europa și administrația Trump, legat de natura democrației din țară. Vicepreședintele american, JD Vance, a afirmat că anularea alegerilor din decembrie, în urma acuzațiilor de ingerință rusească, arată că România nu împărtășește valorile americane. Rusia neagă orice amestec în alegerile din România.
„Mergem împreună până la capăt pentru aceleași valori: pace, democrație, libertate”, a spus Georgescu, alături de doi aliați politici, într-un videoclip postat pe Facebook, confirmând că va face apel la Curtea Constituțională împotriva interdicției. El a îndemnat totodată susținătorii să se abțină de la protestele violente „precum cele văzute ieri seară”.
Candidatura lui Georgescu a fost depusă vineri. Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat duminică faptul că l-a exclus de la alegeri, invocând inadmisibilitatea candidaturii sale, după anularea votului din decembrie de către Curtea Constituțională. „Este o rușine pentru conducerea acestei țări. Se vede că domnul Georgescu are alte opinii, de aceea nu l-au acceptat”, a declarat pentru Reuters Victoria, din București.
Un alt bucureștean, Ștefan, a spus că, dacă autoritatea electorală are dovezi care să susțină decizia, aceasta este conformă cu standardele democratice, adăugând că încă nu au fost prezentate astfel de dovezi.
Partidele ultranaționaliste
Contestațiile împotriva deciziilor autorității centrale de alegeri trebuie depuse în termen de 24 de ore. Curtea Constituțională ar trebui să se pronunțe asupra apelului lui Georgescu până miercuri. Analiștii sunt de părere că este puțin probabil ca instanța supremă să permită candidatura lui Georgescu la prezidențiale. Curtea a stabilit un precedent în octombrie, când a respins candidatura unei alte candidate extremiste, considerând că viziunile sale anti-europene și pro-ruse o făceau incompatibilă cu funcția.
Dacă decizia autorității electorale va fi menținută de instanță, trei partide ultranaționaliste din opoziție, care dețin 35% din locurile din parlament și care l-au susținut pe Georgescu în campania anterioară, riscă să rămână fără candidat în alegerile din mai. Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, s-a întâlnit luni cu Georgescu. Întrebat dacă ia în considerare să își depună propria candidatură, Simion a spus: „Așteptăm să vedem ce va spune domnul Georgescu. Nu excludem nicio opțiune, dar nu suntem speculatori.”
Simion a precizat că a fost în contact cu echipa lui JD Vance în ultimele 24 de ore, dar nu și cu administrația Trump, fără a oferi detalii suplimentare.
Georgescu se află sub anchetă penală pentru șase capete de acuzare, inclusiv apartenența la o organizație fascistă și transmiterea de informații false despre finanțarea campaniei. El neagă orice acuzație.
Sergiu Miscoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai, a declarat că ar fi mai riscant să îi permită lui Georgescu să candideze, deoarece o eventuală victorie a acestuia ar putea destabiliza orientarea pro-occidentală a României, decât să îl excludă, chiar dacă reacțiile Statelor Unite ar fi negative. „Chiar dacă Statele Unite ar reacționa… puternic, această consecință poate fi atenuată pe termen lung”, a adăugat Miscoiu, menționând că planurile pentru o cheltuială europeană mai mare în domeniul apărării și semnele că China dorește o apropiere de Europa ar putea tempera criticile americane.
Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat duminică excluderea candidaturii lui Georgescu pe motivul inadmisibilității sale, argumentând că decizia Curții Constituționale care a invalidat alegerile din decembrie face imposibilă participarea acestuia. „Este o rușine pentru conducerea țării. Se vede că domnul Georgescu are opinii diferite și de aceea nu l-au acceptat”, a declarat pentru Reuters Victoria, o bucureșteancă care a ales să rămână anonimă.
Dacă decizia autorităților va fi confirmată, trei partide ultranaționaliste din opoziție, care au susținut candidatura lui Georgescu, riscă să rămână fără un candidat în alegerile din mai. George Simion, liderul AUR, a declarat că, deocamdată, nu exclude nicio opțiune, dar că așteaptă să vadă ce va decide Georgescu.
În contextul în care Georgescu se află sub anchetă pentru fapte de incitare și pentru apartenența la o organizație fascistă, analiștii subliniază că riscurile unei candidaturi din partea acestuia sunt semnificative. Pe de altă parte, cercetătorul politic Sergiu Miscoiu consideră că, deși reacțiile SUA ar putea fi dure, acestea pot fi diminuate pe termen lung, având în vedere evoluțiile din planul apărării europene și începerea unor discuții pe tema relațiilor cu China.