Alianța Nord-Atlantică îndeamnă statele membre să extindă de cinci ori infrastructura de sisteme antiaeriene, în cadrul eforturilor de consolidare a capabilităților militare ca reacție la agresiunea militară rusă asupra Ucrainei.
Suplimentarea capabilităților antiaeriene va fi discutată la o reuniune a miniștrilor Apărării din statele membre NATO programată joi la Bruxelles, afirmă surse citate de grupul media Bloomberg. Planul este de suplimentare de cinci ori a sistemelor antiaeriene la nivelul Alianței Nord-Atlantice.
Miniștrii Apărării din cadrul NATO urmează să aprobe unul dintre cele mai ambițioase angajamente în sensul suplimentării stocurilor de armament, în contextul reducerii dependenței de sistemele militare americane.
Planurile sunt dezbătute pentru a putea fi definitivate la summitul NATO programat la Haga pe 24-25 iunie. La îndemnul președintelui SUA, Donald Trump, țările membre NATO urmează să suplimenteze cheltuielile pentru apărare până la nivelul de 5% din PIB, dintre care 3,5% pentru sistemele militare și 1,5% pentru infrastructura esențială.
”Nu suntem în război, dar nu suntem nici într-o perioadă de pace. Trebuie să continuăm consolidarea capabilităților pentru descurajarea militară și apărare, iar acest lucru înseamnă pivotarea spre disponibilitatea pregătirilor pentru un potențial război”, a afirmat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Statele membre NATO sunt nevoite să achiziționeze sisteme antiaeriene terestre pentru doborârea dronelor militare, a rachetelor și avioanelor de vânătoare, a explicat un oficial european din domeniul apărării. Alianța Nord-Atlantică redusese achizițiile sistemelor de acest fel în ultimele trei decenii, în contextul în care atenția era îndreptată asupra zonelor din afara teritoriului fostului Război Rece, concentrându-se pe contracararea riscurilor din Orientul Mijlociu și Africa. Însă ecuația strategică s-a schimbat în 2022, când Rusia a invadat Ucraina, generând preocupări asupra securității flancului estic al NATO.
Foto: Profimedia
Citește și:
Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una …