În timp ce atenția internațională, inclusiv a Casei Albei, continuă să fie distrasă de consecințele războiului de 12 zile dintre Iran și Israel, președintele rus Vladimir Putin profită de oportunitate pentru a da un nou impuls războiului său din Ucraina, relatează Newsweek, într-o analiză despre situația actuală a Kievului pe câmpul de luptă.
Soldați ruși pe câmpul de luptă din Ucraina FOTO PROFIMEDIA/RUSSIAN DEFENSE MINISTRY
Deși știrile de pe front sunt dificil de confirmat independent, acestea indică avansuri recente ale Rusiei într-o nouă regiune, în centrul Ucrainei, precum și o masare considerabilă de forțe în apropierea capitalei regionale nord-estice Sumî.
De altfel, o analiză realizată de AFP, pe baza datelor Institutului pentru Studierea Războiului (ISW) arată o evoluție îngrijorătoare: forțele ruse au ocupat mai mult teritoriu în luna iunie decât în oricare altă lună din noiembrie anul trecut. Între timp, atacurile aeriene zilnice ale Rusiei ating zilnic noi recorduri.
Câștigurile Moscovei rămân relativ limitate și incrementale, însă sunt susținute. Pe de altă parte, intensificarea ofensivei ruse, într-un moment în care politica externă a Casei Albe este concentrată pe situația din Orientul Mijlociu, ar putea indica un efort concertat de a consolida poziția Kremlinului înainte unor negocieri cu Ucraina, eventual cu medierea SUA, după ce atenția Washingtonului va reveni din nou asupra Ucrainei, apreciază experți consultați de Newsweek.
„Ne-am putea aștepta la niște ofensive minore în timp ce atenția strategică a SUA este din nou concentrată asupra Orientului Mijlociu”, a apreciat pentru Newsweek Amos Fox, colonel în retragere al armatei americane, membru al Inițiativei de Securitate a Viitorului din cadrul Universității de Stat din Arizona.
„Putin ar putea folosi această distragere percepută drept oportunitate de a obține mai mult teritoriu, ceea ce s-ar dovedi avantajos pentru Rusia la masa negocierilor”, a adăugat el.
Ce intenții are Vladimir Putin?
Oficial, obiectivele militare ale Rusiei rămân neschimbate: Putin a schițat un plan de pace în iunie anul trecut ce ar presupune cedarea de către Ucraina a regiunilor Donețk, Herson, Lugansk și Zaporijie, controlate în mare parte de Rusia și anexate oficial de Moscova în urma unui referendum disputat la nivel internațional în septembrie 2022.
De asemenea, Kievul ar trebui să renunțe la ambiția sa de a deveni țară membru NATO, precum și să accepte o demilitarizare. Toate aceste condiții sunt maximaliste și inacceptabile pentru Kiev.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reiterat angajamentul Rusiei de a-și atinge obiectivele fundamentale ale războiului într-o declarație, marți, care a fost emisă drept reacție la acuzația trimisului special al lui Trump, Keith Kellogg, conform căreia Moscova amână discuțiile în vederea unei soluționări a conflictului.
„Suntem interesați să atingem obiectivele pe care ni le-am stabilit și obiective pe care încercăm să le atingem în timpul [Operațiunii Militare Speciale] prin mijloace politice și diplomatice”, a declarat Peskov într-un comunicat. „Prin urmare, nu suntem interesați să amânăm nimic”.
Potrivit celor mai recente estimări, Rusia ar fi preluat controlul deplin asupra regiunii Lugansk și a ocupat între 60 și 70% din celelalte trei regiuni revendicate din estul și sudul Ucrainei.
Având în vedere că Trump ar fi propus înghețarea frontului ca parte a planului său de pace, Fox a explicat că strategia Rusiei pare să fie maximizarea câștigurilor, în special dacă la orizont se întrevăd noi tratative.
„Evaluarea mea este că Putin tatonează la marginile frontului pentru a obține teritorii pe care este dispus să le restituie în cazul în care negocierile pentru încheierea războiului vor avea loc”, a spus Fox. „Este mulțumit să păstreze preponderent regiunile aflate în prezent sub controlul Rusiei – Crimeea, Lugansk, Donețk, Herson și Zaporijie – în timp ce restituie mici porțiuni din Ucraina ocupată, care o valoare neglijabilă sau nu contează pentru politica lui Putin.”
„Evaluarea mea este că Putin a obținut ceea ce eu numesc «rezultatul său minim acceptabil», adică Donbasul, puntea terestră către Crimeea”, a adăugat Fox. „Dacă nu ar fi avut asta, ar fi luptat din greu pentru a obține acel teritoriu. Întrucât acel teritoriu este acum nominal rusesc, pentru el este în regulă dacă războiul se încheie.”
Cu ce costuri?
Fox argumentează că Rusia, în ciuda pierderilor majore suferite, pare în continuare dispusă să își valorifice avantajul în ceea ce privește forța de luptă pentru a susține câștiguri teritoriale progresive.
„Rusia pare să fie pe deplin angajată în jocul șoarecelui și pisica, contracarând și folosind drone și depășind atacurile de precizie ucrainene”, a spus expertul. „Cu toate acestea, strategia rusă este ferm înrădăcinată în masă, adică în mai multe trupe și sisteme de arme de luptă, indiferent de calitatea lor, pentru a depăși și a rezista împotriva avantajelor tehnologice ucrainene.”
„Oricât de oribil ar suna pentru majoritatea urechilor, strategia Rusiei de a ataca în masă persistent funcționează în favoarea lor, dacă privim «câștigul» și «pierderea», cel puțin parțial, prin prisma controlului teritorial”, a adăugat el. „Având în vedere interesul lui Putin pentru a distruge Ucraina ca națiune, controlul teritorial trebuie să fie una dintre categoriile pe care observatorii le folosesc pentru a măsura succesul și eșecul strategic, pentru ambele părți, în război.”
Dylan Payne Royce, cercetător la Școala de Afaceri Internaționale din cadrul Școlii Superioare de Economie a Universității Naționale de Cercetare din Moscova, e de părere că absența unor surse oficiale privind pierderile ambelor părți continuă să mascheze costul real al războiului în ceea ce privește forța de luptă.
Expertul observă că Ucraina a fost cea care a apelat la „metode draconice” de a obține soldați prin recrutare forțată, în timp ce „în cazul Rusiei, cu excepția mobilizării din septembrie 2022, recrutarea a fost în întregime a voluntarilor”. În același timp, „forțele rusești au avansat, în general, într-un ritm modest, dar substanțial, încă de primăvara trecută”.
„Luate împreună, toate aceste lucruri sugerează că forțele rusești au performanțe semnificativ mai bune decât adversarii lor pe câmpul de luptă”, a explicat Royce.
Frederick Kagan, cercetător senior și director al Proiectului Amenințări Critice de la Institutul American Enterprise, a zugrăvit o imagine mai complexă, potrivit căreia Ucraina a arătat continuu o abilitate formidabilă de a submina punctele forte ale Rusiei și a-i exploata slăbiciunile.
„Rușii nu sunt tocmai aproape de atingerea obiectivelor declarate, nu este plauzibil că le vor atinge decât în cazul în care lucrurile s-ar schimba dramatic, or ucrainenii găsesc din ce în ce mai multe modalități de a compensa avantajele rușilor”, a apreciat Kagan.
Expertul mai subliniază că progresele Rusiei au fost încetinite semnificativ de deficitul de blindate și de vulnerabilitatea tancurilor la atacurile cu drone ucrainene, ceea ce a silit trupele rusești să avanseze în mare parte în ritm de melc.
„Așadar, pe de o parte, și-au adaptat abordarea tactică pentru a lua în considerare și a atenua problemele lor legate de blindaj, dar asta înseamnă că avansul lor este fundamental limitat la cinci kilometri pe oră, astfel că potrivit calculelor noastre, în ritmul actual de avans, Rusiei îi va lua aproximativ un secol să cucerească restul Ucrainei.”
Obiectivul ultim al lui Putin este victoria totală, mai degrabă decât o victorie parțială, spune Kagan.
„Putin crede că poate continua să avanseze cu aceste progrese lente și anevoioase atât timp cât este nevoie și că, în cele din urmă, sprijinul occidental pentru Ucraina se va prăbuși, iar Ucraina se va prăbuși, iar el va putea să o învingă total”, a spus Kagan. „Aceasta este evaluarea noastră asupra calculului strategic actual al lui Putin.”
„Acest calcul strategic este alimentat de faptul că, din 2023 încoace, ucrainenii nu au demonstrat capacitatea de a efectua o contraofensivă semnificativă și de a recuceri teritorii de la Putin”, a adăugat el. „Așadar, abordarea lui Putin este că, oricât de mici ar fi câștigurile, acestea sunt incrementale, iar el păstrează tot ce ia, așa că va continua să preseze până când fie va lua totul, fie Ucraina se va prăbuși.”
Impactul conflictului din Orientul Mijlociu
Soarta conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea o influență profundă asupra cursului conflictului din Ucraina. Există deja legături directe între cele două teatre de operațiuni.
Moscova și Teheranul sunt parteneri de lungă durată care și-au consolidat pactul strategic în ianuarie, în timp ce dronele kamikaze de tip Shahed, au devenit principalele componente ale atacurilor rusești asupra Ucrainei.
Rusia are, de asemenea, un interes personal în stabilitatea Iranului dincolo de conflictul din Ucraina.
Deși Putin a afirmat public că recentul acord al națiunii sale cu Teheranul nu este un tratat de apărare reciprocă și că oficialii iranieni au refuzat ofertele de a achiziționa echipamente avansate de apărare aeriană, potențiala pierdere a unui alt partener cheie din Orientul Mijlociu la doar câteva luni după căderea președintelui sirian Bashar al-Assad s-ar putea dovedi devastatoare pentru influența Moscovei în regiune.
Când SUA au intervenit direct împotriva Iranului, efectuând atacuri fără precedent asupra a trei instalații nucleare iraniene cheie la ordinul lui Trump, Putin a condamnat mișcarea drept un „act de agresiune neprovocat”. Două zile mai târziu, principalul diplomat iranian a călătorit în Rusia pentru discuții.
Între timp, în timp ce tensiunile dintre Iran și Israel au crescut luna trecută, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a confirmat că Pentagonul a deviat sistemele anti-drone din Ucraina către Orientul Mijlociu.
Marți, Casa Albă a confirmat diverselor instituții media că o serie de livrări americane către Ucraina fac obiectul unei revizuiri a Departamentului Apărării.
„Această decizie a fost luată pentru a pune interesele Americii pe primul loc în urma unei analize a Departamentului Apărării privind sprijinul și asistența militară acordată altor țări din întreaga lume”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, într-un comunicat citat de Associated Press.
„Puterea Forțelor Armate ale Statelor Unite rămâne de necontestat – întrebați Iranul”, a adăugat ea.
Șeful politicilor Pentagonului, Elbridge Colby, a luat decizia de a întrerupe livrările de arme după ce a efectuat o analiză a stocurilor de muniții din SUA și a constatat scăderea nivelului de proiectile de artilerie, rachete de apărare aeriană și muniții de precizie , au declarat trei surse pentru Politico.
Printre livrările întrerupte se numără rachete de apărare aeriană Patriot, proiectile de artilerie de precizie, rachete Hellfire, drone și alte rachete lansate de Ucraina de pe avioane de vânătoare F-16.