„Călin Georgescu a fost cireașa de pe tort. Rețeaua Rusiei era deja acolo”. Cum s-a implicat Kremlinul în alegerile din România

0
2
„calin-georgescu-a-fost-cireasa-de-pe-tort-reteaua-rusiei-era-deja-acolo”.-cum-s-a-implicat-kremlinul-in-alegerile-din-romania
„Călin Georgescu a fost cireașa de pe tort. Rețeaua Rusiei era deja acolo”. Cum s-a implicat Kremlinul în alegerile din România

Expert de top la Royal United Services Institute, cel mai vechi think tank din lume, Tom Keatinge a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, despre reușește Kremlinul să se infiltreze în Europa.

Tom Keatinge este director fondator al Directorului Centrului pentru Finanțe și Securitate la Royal United Services Institute (RUSI), unde lucrează din 2014.

Pe parcursul interviului acordat pentru „Adevărul”, Tom Keatinge a vorbit și despre interferența Rusiei în alegerile din România, explicând și cum se aplică sancțiunile, în contextul în care fiecare stat are propriile reguli de aplicare a acestora.

„În general, oamenii așteaptă prea mult de la sancțiuni. Sancțiunile nu sunt un instrument magic. Iar în cazul Rusiei, cred că mulți lideri occidentali în 2021, la începutul lui 2022, au promis, practic, prea mult legat de ceea ce vor realiza sancțiunile. Trebuie să fim realiști în ceea ce privește așteptările noastre legate de sancțiuni. Iar misiunea sancțiunilor împotriva Rusiei este de a restricționa aprovizionarea și finanțarea armatei ruse. Al doilea punct este, desigur, că sancțiunile nu sunt aplicate în mod universal de fiecare țară. Acestea sunt aplicate de UE, de Regatul Unit, de Statele Unite, de Canada, de Japonia, dar nu sunt aplicate de fiecare țară. Și aceasta este cea mai mare provocare, faptul că nu există o unitate. Ceea ce înseamnă că, chiar dacă băncile europene au tăiat legăturile cu Rusia, există în continuare bănci chineze, bănci indiene, bănci în Kârgâzstan, Kazahstan, Africa de Sud și Emiratele Arabe Unite, centre financiare mari (n.r cu legături cu Rusia). Prin urmare, cred că trebuie să fim realiști cu privire la ceea ce ne așteptăm să obțină sancțiunile. (..) Aceasta este cea mai mare provocare în Europa, unde sancțiunile sunt decise în Consiliul European de la Bruxelles. Apoi, decizia se întoarce la București, la Stockholm, la Frankfurt, la Paris. Iar statele membre trebuie apoi să pună în aplicare sancțiunile. Și asta înseamnă că statele membre, ministerele, departamentele, agențiile de aici, din România, citesc sancțiunile în același timp cu sectorul privat. Fiecare țară din Europa are o structură diferită pentru punerea în aplicare a sancțiunilor. Astfel, implementarea poate fi condusă de Ministerul Afacerilor Externe, sau poate fi condusă de banca centrală, sau poate fi condusă de Ministerul Finanțelor. Așadar, nu există o structură uniformă. (..) Fiecare țară este diferită. Și cred că cea mai mare provocare cu care se confruntă UE este acest cuvânt pe care îl iubesc în Europa, și anume armonizarea. Uniunea Europeană încearcă să îi facă pe toți să acționeze în același mod. Și s-a dovedit foarte dificil. Unele țări sunt mai angajate față de sancțiuni, cum ar fi statele baltice. Unele țări sunt mai puțin angajate față de sancțiuni, cum ar fi Ungaria sau Slovacia. Fiecare țară are o abordare diferită privind sancțiunile împotriva Rusiei. Nu există un standard comun. Și ar trebui să fie unitate în Europa și nu diversitate în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor, a declarat Tom Keatinge pentru „Adevărul”.

Tom Keatinge, expert la Royal United Services Institute FOTO RUSI

În opinia expertului britanic, trebuie lucrat din greu la diplomație, mers în țările ce sprijină Rusia, iar acestor state să li se ceară practic încheierea războiului din Ucraina prin restricționarea măsurilor prin care sprijină economia rusă.

„Este o mare provocare diplomatică. Mai ales pe această temă, finanțarea prin terți, pentru că rușii reușesc cumva să o facă, inclusiv în România, cum a fost cazul aici. Da, și cred că acesta este un alt punct important pe care, din nou, cred că liderii occidentali îl subestimează, și anume că pentru Rusia continuarea funcționării economiei este existențială. Putin va face tot ce este necesar pentru a evita sancțiunile, pentru a stabili noi relații, pentru a găsi noi piețe pentru vânzarea de petrol. Iar în Europa nu am privit sancțiunile cu același grad de urgență. Desigur, au existat o mulțime de pachete de sancțiuni. Dar nu ne trezim în fiecare dimineață și nu ne gândim că suntem în război economic cu Rusia în același mod în care Rusia crede că suntem în război economic cu Occidentul. Iar acest dezechilibru înseamnă că Rusia va fi întotdeauna înaintea noastră”, spune Tom Keatinge.

Iar expertul de la Royal United Services Institute explică ce trebuie făcut pentru a contracara acest dezechilibru: „Ceea ce trebuie să facem este, A, să fim mai rapizi. Și B, să avem o mentalitate conform căreia dacă nu vom trimite trupe, dacă nu vom trimite suficient echipament militar, atunci singurul instrument pe care îl avem cu adevărat sunt sancțiunile. Așa că trebuie să folosim acest instrument ca și cum ar fi un instrument de război”.

„Faptul că granițele noastre sunt deschise ne face și vulnerabili și naivi”

Tom Keatinge a explicat și cum reușește Rusia să se infiltreze prin terți în alte țări, așa cum a fost în România.

„Este în ADN-ul statului rus să facă acest gen de lucruri. Iar aceste inflitrări s-au văzut și în Războiul Rece, prin măsuri active, punerea de povești în ziare și așa mai departe. Deci aceasta este o abilitate națională pe care Rusia a dezvoltat-o de-a lungul unei perioade lungi de timp. Provocarea cu care ne confruntăm, cred eu, în Occident, este că societățile noastre sunt deschise, granițele noastre sunt deschise, presa noastră este liberă. Și acesta este un lucru bun, dar ne face și vulnerabili. Este un paradox. Deschidere granițelor a fost un beneficiu uriaș. Dar cred că, într-o oarecare măsură, am fost și un pic naivi. Și am fost naivi și nu ne-am dat seama că această deschidere poate fi folosită abuziv. Dacă lași ușa din față a casei tale deschisă, oamenii răi pot intra atunci când ești plecat la cumpărături. Și, din păcate, asta s-a întâmplat. Și cred că am crezut că valorile noastre, atractivitatea Europei vor schimba cumva atitudinea unor oameni precum Vladimir Putin. Adică, într-un fel, aceasta a fost marea speranță a Angelei Merkel ca lider al Germaniei. Și s-a dovedit că a greșit. Iar rezultatul este că, de-a lungul anilor, Rusia a influențat oamenii. Există o mulțime de exemple în acest sens. Și o mare parte se reduce la bani. Oamenii sunt fericiți să ia bani, să ia mită, recompense, beneficii, orice, călătorii gratuite”, precizează Tom Keatinge.

Expertul britanic considerǎ că acțiunile Rusiei privind influențarea alegerilor prezidențiale din România au fost premeditate din timp.

„Nu cred că e ca și cum Rusia s-a trezit într-o zi și a spus, bine, ne vom infiltra în alegerile din România. Există o întreagă rețea în spatele acestei povești. Doar vorbind cu oamenii din România, am fost surprins cât de planificat pare să fi fost totul. Este acest tip de dezvoltare a surselor și a infrastructurii. Acesta este modul în care operează Rusia. Și ați experimentat-o aici în România. Noi am experimentat-o în Marea Britanie. Nu a fost vorba despre un singur tip căruia i s-au dat o grămadă de bani pentru a desfășura o campanie TikTok. A fost, probabil, o rețea care l-a identificat apoi. Călin Georgescu a fost ca cireașa de pe tort. Rețeaua era deja acolo și poate că el a fost tipul”, consideră Tom Keatinge.

Tom Keatinge are un master în informații și securitate internațională la prestigiosul King’s College London, iar înainte de a lucra la RUSI a fost timp de 20 de ani bancher de investiții la J.P. Morgan. Înființat în 1831 de către Arthur Wellesley, primul duce de Wellington, Royal United Services Institute este cel mai vechi think tank de apărare și securitate de pe glob și are sediul la Londra. De-a lungul deceniilor, numeroși lideri politici de pe glob, prim-miniștri britanici și membri ai Familiei Regale, au vorbit la sediul RUSI din Londra.