În ultimele zile ale campaniei pentru primul tur al alegerilor prezidențiale din România, se conturează o direcție clară în strategiile partidelor și candidaților: mobilizarea prin frică și riscuri a electoratului indecis.
Lasconi, Simion, Ciolacu, Ciucă, Hunor, Geoană, Birchall, Păcuraru. Foto: Inquam, Profimedia
Analistul politic Cristian Pîrvulescu explică modul în care această mobilizare se realizează în mod preponderent prin intermediul rețelelor sociale, acolo unde narativele și poveștile sunt folosite pentru a stimula frica și neliniștea în rândul cetățenilor.
„În primul rând, mobilizează indecisii prin narative care să îi înspăimânte, riscuri, riscuri mari în funcţie de specificul fiecărui electorat.” Aceste mesaje vor fi adaptate fiecărei categorii de votanți și vor fi difuzate, în principal, prin intermediul rețelelor sociale. Potrivit analistului, „în România analiza pe subgrupuri este foarte mare, iar mobilizarea se face în general pe rețelele sociale prin transmiterea unor aşa-numite narative a unor povești care au drept consecinţă… incitarea acelui electorat să participe la vot pentru că ceva grav urmează să se întâmple.”
Pîrvulescu mai adaugă că această mobilizare se va desfășura în mod predominant online, pe platforme precum TikTok, Instagram, Meta și X (fost Twitter), fiecare având un public țintă specific: „O să vedem foarte multe diferențieri, dar care toate împreună vor încerca să mobilizeze. De ce? Pentru că există spațiu de manevră, chiar dacă în principiu există o ierarhie”. Analistul remarcă și că „mulți cred că această proporție importantă de votanți sunt în general din zona anti-PSD”, ceea ce va determina discursul electoral să se centreze pe riscurile unei posibile „dictaturi PSD”. Așadar, tematica „dictaturii PSD” va deveni un subiect major în zilele care vor urma, iar acest mesaj va fi folosit pentru a impulsiona votul anti-PSD.
Cum se poziționează candidatul de dreapta față de cel de stânga în ultimele zile de campanie?
Analistul Pîrvulescu adaugă că un alt aspect semnificativ al campaniei electorale este lipsa unui adevărat candidat de stânga pe scena politică românească, lucru care face ca această luptă să se transforme într-o dispută între candidați din zona dreaptă a spectrului politic. „Nu există candidat de stânga în România! Nu există niciun candidat de stânga în acest moment în România! Există doar candidați de dreapta. La alegerile parlamentare există niște grupuri de stânga, 3, stânga, centru-stânga și anume: SENS, DREPT ȘI REPER. Asta e și o problemă pe care o au cele 3, conform sondajelor, împreună au în jur de 6-8% din voturi. Unele dintre ele ar putea în anumite conjuncturi chiar intra în parlament și da peste cap calculele, dar nu au candidați de stânga, nu există. Există domnul Ciolacu care zice că e de stânga. A vorbit cu Trump. Programul domnului Ciolacu e compatibil cu programul lui Trump și nu era compatibil cu programul lui Harris. Avem candidați populisti, dar nu avem candidați de stânga, care să reprezinte valorile stângii”, explică Pîrvulescu.
Potrivit acestuia, discuțiile despre valorile tradiționale și familia sunt un alt punct de divergență între candidați. Așezarea în tabere diferite a celor care susțin familia tradițională și cei care sunt deschiși către parteneriate civile sau alte forme de recunoaștere legală a diversității este văzută de Pîrvulescu ca un semnal că nu există o viziune de stânga reală în România. „Ce îi diferențiază pe cei din zona PSD, AUR de ceilalți, de la PNL, USR, și nu e cazul lui Mircea Geoană, nu îl trec aici, este mesajul proeuropean. Mesajul proeuropean asumat, clar, fără ambiguități, pentru că la PSD sunt ambiguități, iar la AUR vorbim de mai mult decât ambiguități, la AUR vorbim de opoziție cât se poate de clară, chiar sceptică față de UE și față de calea occidentală.”
Specialistul punctează că în privința acestor teme societale, singurul candidat care s-a arătat oarecum deschis la discuții despre parteneriate civile a fost Elena Lasconi, restul fiind mai rigizi în pozițiile lor. De asemenea, Pîrvulescu face o analogie atunci când compară poziția unora dintre candidați față de căsătorii și familia tradițională cu ideologii extremiste: „În momentul în care s-a pus o problemă normală în parteneriatul civil doar Lasconi a fost cât de cât deschisă. Restul candidaților erau împotriva, căsătoria e formată doar din bărbat și femeie, a spus domnul Diaconescu care părea un moderat, poziție care este poziție fascistă, iar dacă credeți că fasciștii sunt de stânga atunci avem enorm de mulți oameni de stânga în România.”