Războiul din Ucraina a afectat economia României cu 1,6 puncte procentuale în 2022, iar inflaţia ar fi crescut mai puţin cu 1 punct procentual, arată un studiu publicat pe website-ul BNR.
Război în Ucraina FOTO: Profimedia
Studiul se numește „Macroeconomic Consequences of the War in Ukraine on Central and Eastern European Economies: A SVAR Analysis”, având ca autori pe Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacşu, Andrei Tănase şi Radu Vrânceanu.
„Estimările pentru România indică, pentru anul 2022, un PIB cu 1,6 puncte procentuale mai redus relativ la absenţa războiului din Ucraina. Impactul aferent României este cel mai ridicat în cadrul grupului analizat, aproximativ dublu faţă de cel estimat pentru celelalte state. În ceea ce priveşte inflaţia, preţurile ar fi crescut cu aproape 1 punct procentual mai puţin relativ la absenţa războiului. Totodată, analiza intervalelor de incertitudine aferente estimărilor arată faptul că impactul estimat al războiului ar fi putut fi mai mare. În cadrul grupului de state analizate, se notează un anumit grad de eterogeneitate a rezultatelor, cel mai redus fiind în cazul Bulgariei, iar cel mai ridicat în cazul Cehiei.
Într-o notă generală, creşterea preţurilor la energie ca urmare a războiului din Ucraina a avut un impact disproporţionat asupra consumatorilor şi a întreprinderilor, companiile mari consumatoare de energie confruntându-se cu costuri operaţionale mai mari, randamente reduse ale capitalului propriu şi un risc de credit ridicat. Gospodăriile cu venituri reduse au fost cele mai afectate, înregistrând o scădere semnificativă a resurselor pentru consum. Studiul nu abordează în mod specific aceste efecte distributive, concentrându-se în schimb pe implicaţiile macroeconomice”, se spune într-un comunicat al BNR, citat de Agerpres.
Analiza se concentrează pe efectele pe termen scurt ale şocului şi, ca atare, nu permite tragerea unor concluzii cu privire la schimbările structurale pe care războiul le-ar fi putut produce.
Ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) au reacţionat rapid la provocările umanitare şi militare generate de război. Acestea au primit un număr mare de refugiaţi ucraineni, au furnizat arme şi muniţii Ucrainei şi au cooperat în cadrul NATO pentru a se coordona sprijinul logistic şi militar.
În plus, ţările din prima linie au crescut eforturile de asigurare a unei capacităţi de apărare superioare. Războiul din Ucraina a adus un nou val de provocări, creşterea preţurilor la energie determinând creşterea costurilor de producţie şi erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor. Această dinamică a afectat competitivitatea întreprinderilor şi a redus cheltuielile de consum.
Potrivit publicației citate, creşterea preţurilor la energie şi, în acest context, scăderea încrederii consumatorilor şi a întreprinderilor, au afectat negativ creşterea economică. Totodată, inflaţia în întreaga regiune a crescut brusc, în principal pe fondul creşterii preţurilor la energie. Ca răspuns, băncile centrale au majorat ratele dobânzilor de referinţă, urmărind totodată stabilizarea cursului de schimb şi menţinerea stabilităţii financiare.
Întrucât războiul a avut un efect restrictiv în întreaga regiune, guvernele au pus în aplicare măsuri de sprijin fiscal, cum ar fi subvenţiile pentru energie, plafonarea preţurilor şi sprijinul sectoarelor vulnerabile, inclusiv industriile mari consumatoare de energie şi IMM-urile.