La alegerile prezidențiale 2024, lista candidaților respinși a numărat aproape la fel de multe nume ca și cele de pe buletinul de vot. Toți candidații la prezidențialele 2025 respinși până astăzi și-au mai încercat norocul.
Patru pretendenți la funcția de președinte al României au fost eliminați din cursă FOTO: arhiva
Cu trei zile rămase pentru depunerea candidaturilor pentru alegerile prezidențiale 2025, lista candidaților înscriși de Biroul Electoral Central cuprinde doar două nume: Nicușor Dan, primarul Capitalei, candidat independent, și Crin Antonescu, cel care reprezintă în alegeri coaliția aflată la guvernare.
Miercuri, 12 martie 2025, și-a depus dosarul și Victor Ponta, cel care speră să atragă cele mai multe voturi din bazinul lui Călin Georgescu, însă cu privire la candidatura acestuia BEC nu s-a pronunțat încă. Tot astăzi, George Simion (liderul AUR) și Ana Maria Gavrilă (președinta POT) au anunțat că își vor depune, amândoi, candidaturile, urmând ca după ce BEC se va pronunța asupra dosarelor unul dintre ei, dacă ambele candidaturi vor fi admise, să se retragă.
Și-au mai anunțat intenția de a-și depune dosarul de candidatură și șefa USR, Elena Lasconi, finalistă în cursa prezidențială din 2024 anulată înainte de susținerea turului 2, Diana Șoșoacă (liderul SOS), dar și fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu. Marți, 11 martie, după ce Curtea Constituțională a bătut în cuie respingerea candidaturii suveranistului Călin Georgescu, a apărut și un candidat-surpriză: consultantul Anton Pisaroglu, care a anunțat pe TikTok intenția de a candida.
Lipsa semnăturilor susținătorilor, cel mai frecvent motiv de respingere a dosarelor
Biroul Electoral Central a emis, pe lângă deciziile de înscriere a candidaților Nicușor Dan și Crin Antonescu, și patru decizii de respingere a candidaturilor. Despre respingerea candidaturii lui Călin Georgescu s-a vorbit și s-a scris enorm, însă și altor trei candidați, tot independenți și aceștia, Biroul Electoral Central le-au blocat de asemenea drumul spre Cotroceni, pentru că dosarele lor nu au îndeplinit condițiile legale.
Petru Mîndru este candidatul care în 6 martie 2025 a aflat că dosarul său a fost respins de către BEC. S-a întâmplat același lucru și la alegerile prezidențiale 2024, pentru care Mîndru de asemenea a candidat. Mîndru și-a depus documentele prin e-mail, iar una dintre condiții era să fie depuse în original la BEC.
Dosarul de candidatură nu conține propunerea de candidatură și conține documente incomplete, mai multe declarații neîndeplinind condițiile de fond și de formă. S-a mai constatat că la dosarul de candidatură nu a fost depusă copia actului de identitate. Cât despre cele 200.000 semnături necesare, Petru Mîndru a depus doar un tipizat al listei de susținători, care nu conținea nicio semnătură. Se recomandă, pe profilul de Facebook, „ofițer (r) român patriot, ortodox, familist” și că iubește „România, poporul român și dreptatea”. În 2020 și-a depus candidatura pentru funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, din partea partidului România Noastră. În postările sale pe Facebook și-a exprimat poziția antivaccinare și a vorbit constant de „plandemie”.
Maria Marcu este un alt candidat respins de BEC, de două ori chiar, după prima decizie de respingere, din 9 martie, candidata revenind cu o nouă cerere, de asemenea respinsă (în 11 martie). La fel s-a întâmplat și la Alegerile prezidențiale din 2024, atunci când, neavând câștig de cauză nici la CCR, Marcu, de profesie avocat, a cerut Curții de Apel Oradea ordonanță preşedinţială pentru a opri alegerile pentru Cotroceni și a putea candida, conform bihorjust.ro. Curtea de Apel Oradea și-a declinat însă competența în favoarea Curții de Apel – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Printre motivele respingerii dosarului se regăsesc următoarele: documentele privind candidatura au fost depuse prin e-mail, deși procedura precizează că se depun fizic la sediul BEC; documente neconforme; documente neasumate prin semnătură olografă. Maria Marcu nu a depus nici copie de pe actul de identitate, iar pe lista de susținători apare doar numele candidatei.
Ion Popa este un alt candidat al cărui dosar a fost respins. Și Popa, originar din județul Vrancea, a candidat și anul trecut, când de asemenea nu a putut merge mai departe. Dosarul său, au decis membrii BEC, este incomplet, lipsind mai multe documente, printre acestea chiar propunerea de candidatură. Declarația pe propria răspundere că nu a avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securității nu respectă modelul prevăzut de legislație, iar pe lista de semnături ale susținătorilor s-au regăsit doar nouă semnături din cele 200.000 necesare.
12 respingeri în 2024
La Alegerile Prezidențiale 2024, Biroul Electoral Central a emis 12 decizii de respingere, un număr aproape egal cu cel al candidaturilor admise (pe buletinul de vot s-au regăsit 14 nume, chiar dacă BEC a admis 15 dosare (candidatura Dianei Șoșoacă a fost ulterior invalidată de către CCR), iar românii au avut de ales, de fapt, între 13 candidați, Ludovic Orban anunțând că renunță în favoarea Elenei Lasconi). Cei 12 aspiranți la funcția de președinte al României au avut diverse probleme în dosarul de candidatură, lipsa semnăturilor de susținere sau numărul incomplet de semnături fiind numitorul comun.
În 2024 au fost respinse candidaturile următorilor: Miron Cozma (acesta a încercat să se folosească de semnăturile strânse în 2019, când de asemenea a candidat, însă BEC nu a acceptat argumentul); Tufecciu Elena; Gheorghe Ghelcea; Popa Ion (care a venit cu liste de semnături strânse cu ocazia unor candidaturi anterioare); Cristina Tufănoiu; Oana Crețu (candidata Partidului Social Democrat Unit – PSDU, care a reușit să strângă doar puțin peste 24.000 semnături); Mîndru Petru ; Răzvan Nicolae Constantinescu (acesta a putut prezenta 109.141 din cele 200.000 necesare); Marcu Maria; Ciprian Romeo Mega (preotul sancționat în cele din urmă de BOR pentru susținerea lui Călin Georgescu. Acesta s-a apropiat cel mai mult de numărul necesar de semnături, adunând 176.493); Brândușa Covaci (și-a depus dosarul după încheierea perioadei de depunere, iar pe lista de susținători nu a reușit să strângă numărul necesar de semnături); Doina Elena Noghin (de asemenea un dosar depus tardiv și o listă incompletă de semnături).