Motivarea Curții Constituționale a României la decizia majoră din 7 noiembrie 2024, prin care judecătorii au decis că unele măsuri luate de Executiv în 2022 pentru a limita impactul creșterii prețului pe piețele de energie electrică și gaze naturale sunt neconstituționale, include argumentele legale, dar, mai mult, marchează momentul de la care decizia devine definitivă și general aplicabilă, ceea ce permite producătorilor să obțină despăgubiri din partea statului. Chiar dacă măsurile sunt justificabile, acesta nu pot fi aplicare într-un mod în care să nu anihileze dreptul de proprietate privată, întărește Curtea.
Judecătorii constituționali au detaliat, în motivarea publicată pe site-ul instanței, care sunt măsurile considerate neconstituționale sau exagerate, la aproape șapte luni de la decizie. Pe 7 noiembrie, CCR a decis că supraimpozitarea unor producători de energie, măsură adoptată în 2022 odată cu plafonarea facturilor, nu este conform cu legea fundamentală a statului român.
Banii proveniți din impozitarea veniturilor obținute de producătorii de energie au fost colectați în Fondul de Tranziție Energetică și folosiți pentru a deconta către furnizorii de energie diferența dintre prețul pieței și cel al facturilor plafonate în baza schemei de compensare și plafonare Este vorba, mai concret, de contribuți pe care aceștia au fost obligați să plătească la stat, de 100% din veniturile suplimentare rezultate din tranzacții angro de vânzare efectuate la prețuri de peste 450 lei/MWh, iar mai recent, 400 lei/MWh.
Decizia a fost luată ca urmare a excepţiilor ridicate de cinci companii, respectiv Ground Investment Corp S.R.L. din București, Elektra Green Power S.R.L. din București, Elektra Wind Power S.R.L. din București, Endless Energy Production S.R.L. din București, respectiv de Vatech Consulting S.R.L. din București.
La momentul anunțării deciziie, în noiembrie, Ministerul Energiei, inițiator legislativ, a transmis că a luat act de decizia CCR și așteaptă motivarea pentru a putea face o evaluare pertinentă. Pentu moment, instituția nu a comunicat o poziție oficială.
De amintit că, în februarie, Ministerul Energiei a inițiat un proiect de ordonanță de urgență, care a și fost adoptat, care prevede o contribuție de 80% în loc de 100%.
Argumentele Curții
În esență, Curtea consideră că măsura luată se stat este justuficată și urmărește un scop legitim, însă observă „caracterul deosebit de oneros” al măsurii.
„În vederea realizării testului de proporţionalitate, Curtea constată că măsura criticată urmărește un scop legitim, fiind concepută în spiritul prevederilor art.1 alin.(3) din Constituție, care consacră caracterul de stat social al statului român, în virtutea căruia acesta trebuie să fie permanent preocupat de bunăstarea economică și socială a cetățenilor săi. Preambulul ordonanței de urgență face referire la faptul că operatorii economici s-au confruntat, pe perioada stării de alertă instituite pentru prevenirea și combaterea pandemiei de COVID-19, cu probleme determinate de existenţa unor restricţii, întreruperea activităţii, scăderea cifrei de afaceri, care au diminuat posibilitatea acestora de a suporta costurile suplimentare determinate de creşterea preţului pe pieţele de energie”, arată Curtea.
CCR remarcă și importanţa „asigurării în plan economic şi social a unui nivel ridicat de protecţie a vieţii, sănătăţii şi securităţii consumatorilor, precum şi necesitatea garantării dreptului acestora cu privire la implementarea măsurilor de sprijin stabilite prin norme de nivel primar în scopul asigurării unei mai bune funcţionalităţi a pieţei de energie şi a unui nivel înalt de protecţie a consumatorilor cu privire la practicile comerciale, ce pot aduce atingere intereselor economice ale acestora, printr-o protecţie sporită a consumatorilor”
„Curtea constată că legiuitorul are competența de a reglementa diverse situaţii într-un mod care să corespundă nevoilor sociale existente la un moment dat, luând în considerare beneficiul public generat de asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor, se arată în morivare.
„O ingerință a statului”
Totuși, judecătorii consideră exagerat nivelul de 100% impus.
„În ceea ce privește caracterul adecvat al măsurii, Curtea apreciază că impunerea obligației de achitare a contribuției la Fondul de Tranziție Energetică este capabilă, în abstract, să îndeplinească scopul legitim urmărit. Curtea observă, însă, caracterul deosebit de oneros al acestei contribuții, al cărei cuantum este foarte ridicat, fiind fixat la întregul venit suplimentar obținut peste plafonul de 450 lei/MW, iar ulterior de 400 de lei/MWh, preț de referință stabilit ca atare prin lege. Cu alte cuvinte, întregul venit suplimentar obținut de producătorii de energie electrică pentru activitatea de producţie/entităţile agregate care depășește nivelul menționat reprezintă contribuția la Fondul de Tranziţie Energetică”, se arată în motivare.
Astfel, judecătorii consideră că un asemenea cuantum constituie „o ingerință a statului”care depășește ceea ce este necesar pentru atingerea scopului legitim urmărit.
„Dacă instituirea unui preț de referință este acceptabilă, Curtea reține că venitul suplimentar obținut pe pieţele de electricitate de producătorul de energie electrică/entitatea agregată din producţia proprie şi/sau transferată din portofoliul de producţie în cel de furnizare nu poate forma obiectul unei măsuri echivalente confiscării, astfel că statul trebuie să stabilească un mecanism de reglare a pieței care să permită susținerea rolului său de stat social într-un mod în care să nu anihileze dreptul de proprietate privată”, potrivit CCR.
Curtea subliniază că Parlamentul avea obligația să adopte o reglementare prin care să se realizeze cu aceeaşi eficienţă scopul legitim urmărit şi care să nu impieteze într-o măsură atât de severă asupra veniturilor operatorilor economici antereferiți, ceea ce duce la concluzia că textele de lege criticate nu satisfac exigențele testului ingerinţei minime asupra dreptului de proprietate.
„Ca atare, intervenția etatică trebuie să fie caracterizată de o gradualitate și de o corectă dozare a sarcinilor fiscale sau a măsurilor cu efect echivalent, neputându-se, în niciun caz, justifica o limitare a unui drept fundamental la cel mai ridicat nivel posibil”, se arată în motivare.
Asftfel, argumentează judecătorii constituționali, pentru acordarea unor măsuri de protecție socială, statul trebuie să elaboreze mecanisme care să pună în valoare rolul său în ceea ce privește asigurarea condițiilor de trai, fără să defavorizeze însă, în mod nejustificat, anumite subiecte de drept și fără să plaseze o serie de entități private sub povara unor responsabilități fiscale exagerate
Din această perspectivă, Curtea constată și nesocotirea exigenței proporţionalității măsurii impuse prin prevederile legale criticate, care nu este aptă să asigure un just echilibru între interesele concurente, pentru a putea fi considerată corespunzătoare scopului urmărit.
„Astfel, Curtea apreciază că prin stabilirea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică în cuantumul rezultat din dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate a fost depășită cerința privitoare la caracterul rezonabil al limitarii dreptului de proprietate, creându-se o situație inechitabilă anumitor entități care activează în domeniul energiei electrice. Cu alte cuvinte, reglementarea analizată nu a reușit să identifice punctul de echilibru ce trebuie să existe între interesul statului, privit din perspectivă socială, și interesele private aflate în joc, respectiv realizarea veniturilor/profitului de către entitățile economice aflate pe o piață concurențială”, se arată în motivare.
Astfel, Curtea cosideră rezonabilă o impozitare ce poate depășit 50% – fără a putea să decidă un cunatum, conform atribuțiiilor sale – dar în niciun caz să nu fie 100%, ceea ce e neconstuțional.
„Curtea reține că legiuitorul este competent să reglementeze contribuția la Fondul de Tranziție Energetică într-un cuantum ridicat, însă, în același timp, are obligația constituțională să recurgă la o dimensionare corespunzătoare a acestuia și, astfel, să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea scopului legitim urmărit și să păstreze un raport rezonabil între acestea, în concordanță cu principul est modus in rebus. În aceste condiții, cuantumul contribuției menționate, ținând seama de exigențele echilibrării intereselor concurente, se raportează la o valoare minimă ce poate depăși 50% și o valoare maximă care nu poate fi egală cu 100% din cuantumul venitului asupra căruia poartă. În caz contrar, deși contribuția în sine urmărește un scop legitim, o excesivitate în privința cuantumului acestei contribuții estompează caracterul său distributiv sau de reechilibrare, aceasta convertindu-se într-o veritabilă măsură de confiscare/naționalizare a însuși venitului asupra căruia poartă, respectiv a întregului venit suplimentar obținut peste plafonul de 450 de lei/MWh, iar ulterior de 400 de lei/MWh, după caz, ceea ce este neconstituțional”, potrivit motivării CCR.
Conform documentului, colectarea acestei contribuții, în cuantumul stabilit prin normele criticate, echivalează astfel cu privarea persoanelor juridice vizate de o parte semnificativă din profitul realizat, nesocotind și dispozițiile art.44 privind dreptul de proprietate privată și art.56 alin.(2) din Constituție privind justa așezare a sarcinilor fiscale.
„Curtea conchide că este, fără îndoială, absolut necesară adoptarea unor măsuri a căror finalitate să fie protejarea populației de efectele negative pe care variate evenimente care afectează mediul economic la nivel național și internațional le pot avea asupra prețurilor la energie electrică, fluctuațiile acestora putând antrena grave consecințe în ceea ce privește nivelul de trai al întregii populații. Statul are obligația să prevină sau, după caz, să contracareze prin măsuri legislative asemenea rezultate negative, fiind singurul în măsură să găsească soluții care să asigure bunăstarea populației, inclusiv prin combaterea riscului sărăcirii energetice, menționat în preambulul ordonanței de urgență supuse controlului de constituționalitate. Dar măsurile luate în acest scop trebuie astfel elaborate încât să nu determine ruperea justului echilibru dintre interesele concurente, ci să fie proporționale cu scopul legitim urmărit”, potrivit CCR.
Curtea întărește că nu măsura este neconstituțională, ci cuantumul disproporționat.
„Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea subliniază că neconstituționalitatea constatată are în vedere caracterul disproporționat al cuantumului contribuției datorate de producătorii de energie electrică pentru venitul suplimentar obținut din activitatea de producţie/entităţile agregate, și nu neconstituționalitatea în sine a contribuției menționate. Faptul că legiuitorul delegat nu a apreciat în mod rezonabil, din perspectiva art.44 din Constituție, echilibrul care trebuie să caracterizeze interesele aflate în joc, și anume interesul public constând în protejarea populației de turbulențele existente pe piața energiei electrice și cel privat al celor a căror activitate generează această contribuție, nu echivalează cu eliminarea în sine a contribuției pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la ruperea justului echilibru în favoarea interesului privat al producătorilor de energie electrică/entităţilor agregate”, aarată Curtea.
Termen de o lună și jumătate
CCR amintește că legiuitorul are la dispoziție 45 de zile pentru a armoniza decizia sa.
„Curtea, ținând seama de faptul că nu este legiuitor pozitiv, nu are competența să stabilească ea însăși punctul de echilibru între cele două interese concurente. Ca atare, legiuitorului originar sau delegat, după caz, îi revine obligația constituțională să stabilească din punct de vedere normativ, în cele 45 de zile prevăzute de art.147 alin.(1) din Constituție, atât cuantumul contribuției concordant cu jurisprudența Curții Constituționale, care poate depăși 50% din venitul suplimentar, dar care nu poate atinge valori care ar califica măsura drept una echivalentă confiscării, cât și un mecanism și un termen rezonabil de restituire/compensare ulterioară a diferențelor dintre sumele calculate și plătite cu titlu de contribuție în condițiile dispozițiilor legale neconstituționale și cele ce vor fi calculate cu același titlu prin stabilirea noului cuantum al contribuției”, arată Curtea.
Acest mecanism va viza exclusiv prestațiile producătorilor de energie electrică/entităţilor agregate aferente perioadei cuprinse între data de 1 septembrie 2022 și data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va avea în vedere și eventualele sume plătite acestor beneficiari cu titlu de compensări, potrivit mecanismului prevăzut la art.15 alin.(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.27/2022. În ipoteza în care legiuitorul originar sau delegat nu intervine în cele 45 de zile stabilite de art.147 alin.(1) din Constituție, reglementările constatate neconstituționale referitoare la contribuție își vor înceta efectele juridice.
Astfel, prevederile OUG 6/2025 din februarie – Ordonanţa de urgenţă nr. 6/2025 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025-30 iunie 2025, respectiv măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025-31 martie 2026, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei – se încadrează în plaja CCR.
„Contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică – C_s se determină în condiţiile în care P_lv > 400 lei/MWh şi se calculează ca reprezentând 80% din produsul între diferenţa dintre preţul lunar de vânzare şi 400 de lei/MWh şi cantitatea lunară livrată fizic din producţia proprie şi/sau transferată din portofoliul de producţie în cel de furnizare – C_l”, potrivit actului normativ citat.
Categorile care se încadrează pentru despăgubiri
Curtea a stabilit șoi categoriile de companiii care pot cere să fie compensați.
„Curtea precizează că, în conformitate cu jurisprudența sa, sub aspectul aplicării în timp a deciziei, despăgubirile se plătesc numai producătorilor de energie electrică/entităţilor agregate care au invocat excepția de neconstituționalitate anterior publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum și celor care au cauze pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect restituirea sumelor de bani aferente contribuției plătite până la data publicării deciziei”, potrivit Curții.
Document integral: Decizia CCR
Sursa foto: Mediafax Foto
Citiți și:
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2022%2F11%2Fio-bucle-gandul.jpg){kind=small}
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul …